Primele ceasuri nucleare: 1 secunde în 30 de milioane de ani

Cercetătorii din Austria și China au construit două ceasuri nucleare care funcționează independent și ar putea deveni mai precise decât cele mai performante ceasuri atomice...

Cercetătorii din Austria și China au construit două ceasuri nucleare care funcționează independent și ar putea deveni mai precise decât cele mai performante ceasuri atomice din lume. Prototipul realizat la Viena a fost testat timp de peste 24 de ore și a atins o stabilitate echivalentă, teoretic, cu o abatere de numai o secundă în 30 de milioane de ani. Rezultatele au fost publicate miercuri, 7 octombrie 2026, în revista științifică Nature, potrivit Reuters.

Două grupuri de cercetători, unul provenind de la Universitatea Tehnică din Viena și în parteneriat cu experți germani, iar celălalt din cadrul Universității Tsinghua din Beijing, au reușit să realizeze ceasuri nucleare autonome care își ajustează funcționarea în mod automat. Această realizare marchează o etapă semnificativă pentru o tehnologie pe care oamenii de știință o dezvoltă de zeci de ani.

Cel mai impresionant rezultat a provenit din Viena, unde ceasul a funcționat în mod constant pentru peste 24 de ore fără intervenție din partea cercetătorilor. Precizia obținută corespundea cu o eroare de circa o secundă pe parcursul a 30 de milioane de ani.

Citește șiJensen Huang se pregătește să reia conducerea Nvidia

Fizicianul Thorsten Schumm, de la Universitatea Tehnică din Viena, a explicat că dispozitivul nu a ajuns încă la performanțele celor mai bune ceasuri atomice, dar consideră rezultatul remarcabil pentru un prim prototip autonom.

Ceasurile atomice măsoară timpul cu precizie extremă prin observarea mișcărilor și a schimbărilor de energie ale electronilor din atomi. În noul dispozitiv, cercetătorii au abandonat electronii și au recurs la nucleul atomului. Pentru aceasta, au selectat izotopul toriu-229 și l-au introdus în cristale de fluorură de calciu. Aceste cristale au fost supuse unui fascicul laser ultraviolet, iar nucleele de toriu absorb lumina doar atunci când frecvența laserului corespunde exact valorii necesare.

Atunci când frecvența suferă chiar și modificări minore, sistemul recunoaște diferența și o corectează fără intervenție. În esență, ceasul menține propriul ritm autonom, eliminând necesitatea ajustărilor continue din partea oamenilor de știință. Un beneficiu major constă în dimensiunea nucleului atomic, care este mai mult de 10.000 de ori mai mic decât atomul complet, făcându-l mai puțin afectat de anumite factori externi. Această caracteristică oferă cercetătorilor perspectiva că, în viitor, ceasurile nucleare ar putea depăși precizia celor atomice.

Echipa de la Beijing a obținut un rezultat similar, folosind însă o soluție tehnică diferită. În timp ce specialiștii din Viena au lucrat cu cristale care conțineau o concentrație mai mare de toriu-229, cercetătorii chinezi au utilizat un laser ultraviolet mai puternic. Ambele metode au funcționat, iar oamenii de știință consideră că avantajele lor ar putea fi combinate.

Astfel, viitoarele generații de ceasuri nucleare ar putea atinge o stabilitate sporită, o precizie îmbunătățită și o construcție mai simplă. În prezent, aparatele se află încă în faza de prototipuri de laborator. Cele mai sofisticate ceasuri atomice optice continuă să fie superioare, unele prezentând abateri teoretice de ordinul unei secunde în zeci de miliarde de ani.

Chiar dacă se prezintă ca o invenție dedicată exclusiv laboratoarelor, precizia extremă a măsurării timpului are relevanță și în activitățile cotidiene. GPS necesită ceasuri sincronizate la un nivel foarte ridicat pentru a determina poziția unui utilizator. Aceeași cerință se aplică rețelelor de comunicații și procesului de transmitere a datelor pe internet. O eroare de sincronizare foarte redusă poate compromite acuratețea sistemelor care se bazează pe măsurarea exactă a timpului.

noile ceasuri pot spori viitoarele sisteme de navigație prin satelit, comunicații și măsurători științifice, potrivit cercetătorilor. În plus, datorită cristalelor solide, aparatele ar putea fi mai compacte și mai ușor de fol

Cercetătorii austrieci au mers și mai departe. Au folosit ceasul nuclear într-un experiment prin care au încercat să detecteze posibile semne ale materiei întunecate. Materia întunecată este una dintre marile necunoscute ale fizicii. Oamenii de știință consideră că aceasta există datorită efectelor gravitaționale observate în Univers, dar nu au reușit încă să stabilească din ce este alcătuită. Anumite teorii sugerează că materia întunecată ar putea provoca modificări extrem de mici ale unor proprietăți fizice fundamentale.

Aceste modificări pot fi detectate prin compararea unui ceas nuclear cu un ceas atomic. Echipa din Viena a efectuat deja astfel de măsurători, monitorizând fluctuații pe perioade ce variază de la 20 de secunde la o zi. Experimentul nu a condus la identificarea materiei întunecate, însă a arătat că tehnologia nouă poate fi utilizată și în investigații fundamentale.

Primele rezultate importante au apărut în aprilie 2024, când oamenii de știință au reușit să stimuleze cu ajutorul laserului nucleele de toriu-229. Câteva luni mai târziu, în septembrie 2024, a fost prezentat un prim ceas nuclear experimental, care funcționa împreună cu un ceas atomic. Problema era că sistemul nuclear nu își putea regla singur frecvența.

Austria și China au reușit recent să realizeze ceasuri nucleare autonome, care își ajustează ritmul în mod automat. Următorul scop este să crească precizia lor până la nivelul celor mai performante ceasuri atomice, iar eventual să le depășească. În cazul în care acest obiectiv se atinge, această descoperire ar putea revoluționa nu doar modul de măsurare a timpului, ci și abordarea studiului Universului.

COMENTARII / 0