UPDATE 3.08
Majoritatea a votat
„Da”
Citește șiTrump a găsit cauzele eșecului alegerilor: Am fost prea duri cu deportările / ”Nu le-a plăcut războiul. Nu le-a plăcut faptul că prețul benzinei a crescut”
cu 51,17%, iar restul a ales
„Nu”
cu 48,83%.
Din numărul total de voturi, 40% (87.000) au fost deja deschise.
Pe Reddit, o conversație în direct face referire la un caz extrem de apropiat într-o circumscripție, în care s-au contabilizat 9.900 de „Da” și 9.900 de „Nu”.
UPDATE 3.00
51,5% dintre alegătorii implicați în referendum au exprimat votul „Da”, în timp ce 48,5% au ales „Nu”.
S-au contabilizat în jur de 30% din totalul voturilor. În zonele rurale, majoritatea alegătorilor s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor de aderire, în contrast cu capitala Reykjavik, unde cele două circumscripții principale au exprimat susținere pentru reînceperea discuțiilor cu Uniunea Europeană.
Actualizare 2.46
Primele extrase de vot din referendumul islandez îndreaptă clar spre „Nu”, înregistrând aproximativ 60% din totalul voturilor, majoritatea fiind concentrate în circumscripțiile rurale.
Procentul de voturi pentru „Da” a ajuns la 52,52%, iar pentru „Nu” la 48,48%. Până în acest moment, s-au contabilizat 63.000 de voturi.
Informația de bază
În prima fază a rezultatelor referendumului islandez, 59,8% dintre voturile numărate în circumscripția de Sud se opun reluării negocierilor, în timp ce 40,2% le susțin. Potrivit euronews, s-au contabilizat aproape 10.000 de voturi.
În Islanda, Circumscripția de Sud este recunoscută ca una dintre cele mai eurosceptice regiuni, iar pescuitul — un subiect delicat în discuțiile despre aderarea la UE — joacă un rol crucial în economia locală.
În mod obișnuit, zonele rurale ale Islandei manifestă o reticență sporită față de aderarea la Uniunea Europeană, în contrast cu capitala Reykjavík, care este percepută ca fiind mai deschisă către integrarea în blocul comunitar. Astfel, rezultatele obținute în capitală ar putea modifica semnificativ percepția inițială prezentată de cifrele preliminare.
În sâmbătă, la 22:00 ora locală, secțiile de vot au închis, iar numărătoarea continuă. În restul nopții se așteaptă noi rezultate parțiale.
În total, aproximativ 272.000 de cetățeni islandezi au fost eligibili să voteze la referendum, evenimentul fiind considerat un moment importante pentru viitorul relației țării cu Uniunea Europeană.
Votarea a înregistrat o participare semnificativă, echivalentă cu cea a alegerilor parlamentare din 2024, în care aproximativ 80% dintre alegători s-au prezentat la urne, conform presei islandeze.
Detalii contextuale
În data de 29 august, sâmbătă, Islanda a pus în desfășurare un referendum ce vizează reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Întrebarea a fost simplă: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?”.
Un vot „Da” ar oferi guvernului oportunitatea de a relua negocierile cu Bruxelles, iar orice înțelegere eventuală privind aderarea ar trebui, ulterior, să fie supusă unui nou referendum.
Islanda a trimis cererea de aderare în 2009, după ce criza financiară a afectat profund economia națională.
2010 a marcat debutul negocierilor, care au evoluat în numeroase domenii, însă în 2013 acestea au fost întrerupte din cauza opoziției la aderare.
Cererea din partea Islanda nu a fost retrasă oficial, și negocierile pot fi reluate dacă alegătorii susțin această variantă.
Începând cu această zi, discuția se desfășoară într-un cadru geopolitic complet diferit.
Islanda este membră a NATO, însă nu deține forțe armate proprii și se bazează în principal pe colaborarea cu aliații săi pentru a asigura securitatea.
Războiul din Ucraina, acțiunile Rusiei în Atlanticul de Nord și incertitudinile legate de politica Statelor Unite au determinat o parte dintre islandezi să se orienteze mai atent spre Europa.
Economia reprezintă un alt motiv pentru susținătorii reluării negocierilor.
Islanda dispune deja de acces la piața unică europeană prin intermediul Spațiului Economic European și este inclusă în spațiul Schengen, însă nu deține niciun drept de influență asupra adoptării regulilor europene pe care le implementează.
Fanii aderării afirmă că obținerea statutului de membru ar conferi Islandea o influență sporită și ar putea genera o stabilitate economică mai robustă.
Introducerea monedei euro este, de asemenea, percepută de unii alegători ca fiind un posibil avantaj.
Opoziția se axează în principal pe suveranitate și pescuit. Această industrie joacă un rol esențial în structura economică și în formarea identității naționale a Islandei, iar cei care sunt eurosceptici se îngrijorează că aderarea la UE ar diminua controlul Reykjavikului asupra zonelor marine și a cotelor de pescuit.
agriculture și abilitatea Iceland de a-și stabili independent politicile constituie alte aspecte delicate.
Prin urmare, referendumul nu se limitează exclusiv la relația cu UE.
Islanda se confruntă cu o alegere: mai multă integrare europeană, care ar putea aduce avantaje economice și de securitate, sau păstrarea unui control cât mai mare asupra deciziilor proprii, într-un moment în care echilibrul geopolitic al Atlanticului de Nord se schimbă rapid.
COMENTARII / 0