În procedurii de cameră preliminară, Tribunalul București a returnat Parchetului European un dosar în care EPPO a inițiat acțiune judiciară împotriva a trei italieni, acuzați de implicare în manipularea unor licitații supraaglomerate cu peste 500 de milioane de lei (aproximativ 100 de milioane de euro).
Judecătorul din Tribunalul București a observat că rechizitoriul deține mai multe „hibe”; la dosar au fost depuse documente care încalcă secretul profesional, printre acestea se numără conversații confidențiale de pe WhatsApp între o avocată și clienții săi, precum și interceptări ale dialogurilor dintre avocată și aceștia.
Tribunalului București nu a emis o hotărâre finală; decizia este contestată la Curtea de Apel București, iar pronunțarea este programată pentru 8 octombrie 2026.
Citește șiKievul dezminte informațiile despre mutarea ambasadelor occidentale în Liov sau Polonia: „Nu am primit nicio solicitare”
Ofițerii de la Parchetul European, sub conducerea Laura Codruța Kövesi, au depus o acțiune judiciară în iunie 2025, în care un dosar implică trei cetățeni italieni acuzați de o schemă frauduloasă privind fonduri europene și naționale, cu o sumă de 100 de milioane de euro.
Conform procurorilor, cetățenii italieni dețineau controlul asupra a 3 companii italiene: Consorzio Stabile EBG, Consorzio Stabile EBG Group și Consorzio Future Buil, pe care le-au utilizat ca terți susținători sau parteneri în 23 de licitații realizate în România, finanțate prin POIM și POR.
Conform EPPO, documentele referitoare la cifra de afaceri și
„experiența similară”
erau falsificate, însă au fost obținute 13 licitații în valoare de 100 de milioane de euro.
„Pentru a-și dovedi capacitatea financiară și experiența în proiecte similare, aceștia ar fi furnizat documente false, inclusiv bilanțuri contabile care atestă că firmele italiene au avut o cifră de afaceri medie anuală de peste 50 de milioane de euro. În realitate, conform anchetei, cifra de afaceri a fost de 30 de ori mai mică. De asemenea, au prezentat contracte pentru executarea de lucrări în Irak care, pe baza probelor, nu corespundeau adevărului”, acuză Parchetul European.
EPPO a prezentat, de asemenea, că două dintre companiile alese de grup au fost supuse, înainte de a începe activitatea în România, unei prohibiții emise de autoritățile antimafia italiene, interdicție care le împiedică participarea la licitații publice în „Cizmă”.
Conform RISE Project, una dintre companiile românești care a obținut profit în urma acțiunii intentate de EPPO împotriva italianilor era EMV Util, sub controlul milionarului Ion Bejeriță, care a călătorit în avionul Nordis alături de „greii” PSD. În dosarul EPPO, compania lui Bejeriță apare ca parte afectată.
Tribunalul București a primit dosarul. În etapa de cameră preliminară, în care se verifică rechizitoriul, apărătorii italienilor au susținut că, în cursul anchetei, avocata specializată în probleme comerciale ale firmelor italiene a fost interogată de Parchetul European în calitate de martor, încălcând astfel prevederea legală ce interzice ca un avocat să fie audiat ca martor și să ofere informații privind cazul în care a fost angajat fără „dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi implicați în cauză”.
Avocații din Italia au susținut că au solicitat avocatei să furnizeze conversațiile WhatsApp cu clienții săi, iar aceasta a acceptat și le-a transmis procurorilor prin e-mail. În mod separat, mai multe discuții între avocată și clienții ei au fost interceptate, iar transcrierile au fost adăugate la dosar.
Procurorii europeni au susținut că informațiile puse la dispoziție de avocată nu erau confidențiale, fiind „cunoscute de un număr nedeterminat de persoane”. Judecătorul român a decis că „nu pot fi reținute aspectele invocate de procuror”, argumentul fiind „contrazis chiar de recurgerea din partea procurorului la necesitatea administrării unor astfel de probe pentru a fi identificate persoanele care acționau în numele reprezentanților legali ai societăților italiene”.
Martora a fost interogată în această funcție, exact în legătură cu elementele pe care le-a putut descoperi datorită contractului de asistență stipulat cu companiile italiene; acestea includ informații despre identitatea persoanelor fizice care s-au prezentat ca reprezentanți (asociați) ai acelor companii, conținutul conversațiilor purtate cu ei și detalii privind conturile prin care se efectua plata comisioanelor. În plus, s-au furnizat autorităților judiciare și înregistrările private realizate cu aceștia prin WhatsApp/e-mail, conform motivării.
Judecătorul de la Tribunalul București a declarat că consultarea mesajelor trimise între avocată și clienții săi, deși nu reprezintă o percheziție informatică, încălcuie secretul profesional.
„Având în vedere că în aceste date se regăseau conversațiile private dintre avocat-clienți, este de natură să încalce dispozițiile legale mai sus enunțate referitoare la secretul profesional legal instituit în beneficiul clientului, încălcare ce a condus la obținerea de probe în acuzare, folosite de procuror în susținerea acesteia, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin excluderea probelor astfel obținute și îndepărtarea acestora fizic de la dosar”, se arată în motivare.
Referitor la captarea conversațiilor dintre avocată și clienții ei, judecătoria a apelat la art. 139 alin. (4) din Codul de procedură penală, care prohibează monitorizarea tehnică a relației avocat-client în afara excepțiilor prevăzute de lege.
„După o simplă lecturare a acestor conversații transcrise, organele judiciare își puteau da seama de consultanța juridică acordată inculpaților în legătură cu contractele în care erau implicate societățile italiene administrate de aceștia (discuțiile vizând banii de încasat de pe urma contractelor încheiate, acțiuni ce urmau a fi demarate în instanță în caz de nerespectare a obligațiilor din partea clienților)”, a mai reținut judecătorul, care a dispus eliminarea fizică a probelor din dosar.
Procurorii au susținut că avocata care a furnizat convorbirile cu clienții săi avea un contract cu companiile, nu cu inculpații în calitate de persoane fizice, însă judecătorul a respins această argumentație.
„Activitatea unei persoane juridice este relevată chiar de modalitatea în care acționează persoanele fizice ce o controlează, persoane fizice care au angajat efectiv apărătorul și cu care a ținut legătura tocmai cu privire la activitatea persoanelor juridice în numele cărora acționau”
a precizat suplimentar Tribunalul București.
Nici argumentul că avocata nu îi reprezenta pe italieni în procesul penal nu a fost luat în considerare, pentru că „păstrarea confidențialității informațiilor dobândite de avocat într-o altă procedură în care a fost angajat rămâne obligatorie și permanentă, inclusiv după încetarea raporturilor contractuale și indiferent de natura cauzei”.
În cadrul sesiunii preliminare, judecătorul a ridicat, din oficiu, o problemă suplimentară: numărul de firme afectate de presupusele falsuri ale italienilor.
„Deși procurorul le-a imputat inculpaților «inducerea în eroare a antreprenorilor
La ședință, procurorul a răspuns că „acesta este cadrul procesual și nu se poate dispune peste ceea ce s-a dispus prin rechizitoriu”. Judecătorul a replicat că rolul său „este acela de a se asigura că modalitatea în care a fost desfășurată urmărirea penală a fost una în acord cu dispozițiile legale”.
Judecătorul a identificat și alte abateri: sprijinul acordat de inculpată italianilor care au orchestrat planul de fraudă este menționat într-o singură propoziție, repetată de 23 de ori, iar data exactă a fiecărui act material nu apare, se indică doar intervalul 2019-2024.
Curtea din București a hotărât ca dosarul să fie returnat procurorului, susținând că s-a încălcat dreptul la apărare. Judecătorul a observat că ordonanța de 240 de pagini, prin care procurorii au modificat cadrul juridic, a fost prezentată italianilor pe 19 iunie, la data de 13 iunie 2025, în traducere orală, pe parcursul a două ore.
Solicitarea de a primi documentele traduse în italiană a fost respinsă. În doar patru zile de la acea cerere, a fost emis rechizitoriul în limba română, iar traducerea a ajuns la instanță abia pe 10 iulie.
„Nu se poate admite ideea că inculpații, cetățeni italieni, ar fi putut în câteva ore să-și facă o apărare corespunzătoare și să înțeleagă în concret ce li se impută și mai ales ce s-a schimbat în legătură cu acuzația adusă anterior, doar în urma traducerii orale a ordonanței realizate de către un interpret”, se arată în motivare.
Tribunalul a concluzionat că „inculpaților li s-a încălcat dreptul la apărare fiind cetățeni străini, ce nu înțeleg și nu vorbesc limba română”.
„(…) nu le-au fost asigurate toate garanțiile procesuale în vederea exercitării dreptului la o apărare concretă și efectivă, fiindu-le negat dreptul de a cunoaște în limba cunoscută de ei a acuzației formulate într-un proces penal român împotriva acestora. Or, încălcarea dreptului la apărare de o asemenea manieră conduce la reținerea neregularității rechizitoriului”, se mai arată în încheierea prin care Parchetului i s-a cerut să remedieze neregularitățile în termen de 5 zile și să comunice dacă menține trimiterea în judecată sau solicită restituirea cauzei.
Nu toate excepțiile ridicate de avocații italienilor au fost acceptate. Judecătorul a respins cererea de excludere a probelor provenite din telefonul liderului grupului, care a furnizat codul PIN înainte să știe ce statut avea în dosar.
„Nu există nicio justificare pentru excluderea probelor obținute ca urmare a punerii la dispoziție a codului PIN al telefonului mobil, de vreme ce acuzatul a oferit acest cod în mod voluntar, fără a fi constrâns, intimidat sau amenințat cu sancțiuni în vreun fel, ci chiar cunoscând că acest cod va fi folosit pentru deblocarea dispozitivului mobil. Prin urmare, probele derivate, obținute ca urmare a percheziției informatice nu vor fi excluse din materialul probator, nefiind incidentă nicio sancțiune procesuală”, a mai decis Tribunalul București.
În intervalul de 5 zile de la hotărârea Tribunalului București, procurorii EPPO au corectat neregularitățile menționate de instanță, însă soluțiile nu au fost acceptate.
În decizia de restituire a dosarului la procuror pentru refacerea anchetei, Tribunalul București a subliniat că, după ce judecătorul a analizat remedierea efectuată de procuror prin ordonanța din 17.03.2026 pentru fiecare neregularitate constatată, aceasta nu se aliniaz
Judecătorul a subliniat că
„încălcările constatate nu pot fi remediate decât prin reluarea urmăririi penale, astfel încât să li se asigure inculpaților posibilitatea de a fi audiați, de a solicita administrarea de probe, de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea cauzei”.
Hotărârea emanată de Tribunalului București a fost contestată printr-o contestație, iar procedura se desfășoară în instanța Curtea de Apel București. Data de pronunțare a hotărârii finale, inițial stabilită pentru 24 septembrie 2026, a fost reprogramată pentru 8 octombrie 2026.
COMENTARII / 0