„Descoperă lucruri intime pe care nu le știi nici tu despre tine”
La Universitatea Politehnică București, Răzvan Rughiniș, prodecan al facultății de Automatică și Calculatoare, remarcă o diferență semnificativă între societățile avansate din Asia și atitudinea europenilor față de Inteligența Artificială. Acestea din urmă nu au un fatalism similar celui întâlnit în Europa.
Răzvan Rughiniș, prodecan la Automatică, a discutat recent despre modul în care societățile asiatice abordează tehnologiile noi.
Citește șiPană majoră a Revolut, care are probleme în România și alte țări. Mesajul companiei
În contextul actual, profesorul Rughiniș subliniază că oamenii sunt expuși la informații create exclusiv prin Inteligența Artificială, fără să fie conștienți de implicații.
– Domnule profesor Rughiniș, astăzi există un consum de „informație” generat exclusiv cu Inteligența Artificială, iar oamenii nu sunt deloc conștienți de acest lucru, sau poate o acceptă dar nu-i conștientizează pericolul. Nu înțeleg cu adevărat la ce se expun. Ce ar trebui să facem ca să-i protejăm pe acești oameni?–
În opinia sa, presa are un rol crucial în protejarea acestora, deoarece, pe lângă responsabilizarea puterii și sancționarea abaterilor politice, are sarcina de a prezenta, într-o manieră accesibilă publicului larg, pericolele asociate. Astfel, se consideră că presa ar trebui să joace un rol activ în conștientizarea riscurilor legate de Inteligența Artificială.
Inteligența Artificială posedă capacitatea de a genera mesaje personalizate care exploatează vulnerabilitățile umane. Acest proces îi permite să descopere aspecte extrem de private despre un individ, care de multe ori rămân necunoscute chiar și pentru el însuși.
În urma unei călătorii recente în Japonia, un cadru didactic român a discutat cu părinții despre o abordare greșită în ceea ce privește Inteligența Artificială, declarând:
„Descoperă lucruri intime pe care nu le știi nici tu despre tine”
. Interesant este că acest profesor a observat o diferență semnificativă între perspectiva asiatică și cea occidentală asupra tehnologiei avansate.
Se ridică avertismente cu privire la amenințarea existențială pe care o posedă inteligența artificială. Anumiți lideri ai companiilor, printre care și Elon Musk, au avertizat că această tehnologie ar putea pune în pericol însăși existența umanității. În acest context, se pune întrebarea dacă este vorba despre o strategie de marketing sau despre un pericol real. Răspunsul este o combinație a ambelor. Fără îndoială că frica generată de această tehnologie servește drept implicație pentru a investi mai mult în această transformare socială. Însă, ca cetățeni, avem și un anumit interes cultural care nu este împărtășit de lumea non-occidentală.
În urma unei deplasări în Japonia, o confruntare cu reacțiile populațiilor asiatice mi-a sărit în ochi, similar fiind și cazul Chinei și Indiei, unde se înregistrează o anumită rezervă în ceea ce privește fascinația occidentalilor pentru scenarii apocaliptice, în special cele induse de progresele tehnologice. Tehnologia și scenariile apocaliptice sunt privite cu o anumită rezervă în țările asiatice.
Deși tehnologia poate avea consecințe nefaste, pentru un japonez această problemă este similară cu una pe care o gestionează un lucrător de salubritate care trebuie să se ocupe de eliminarea deșeurilor. Viața unui lucrător de salubritate poate fi dificilă, însă nu este cazul să creezi un film de Hollywood despre toate obiectele pe care le colectează.
Impactul tehnologiei poate fi unul dăunător, similar cu efectele poluării provocate de deșeurile care se revarsă și provoacă contaminarea, însă acest aspect nu prezintă interes.
O declarație recentă a Profesorului Rughiniș a ridicat întrebări, afirmând: În abordarea noastră față de Inteligența Artificială, se pare că avem o înclinație spre autodezavantajare.
Suntem masochiști
a spus el.
În mentalitatea asiatică, această fixare pe scenariul în care umanitatea va avea de suferit din pricina abaterilor tehnologice, culminând cu eroismul și victoria omenirii, este văzută ca o abordare masochistă.
În urma unei deplasări în China, cancelarul Germaniei a devenit subiect de interes datorită unei serii de demonstrații cu roboți umanoizi care au avut loc acolo. Aceste spectacole, care prezentau oameni dansând în armonie cu roboții, au captat atenția publicului și au făcut vizita respectivă să fie foarte mediatizată.
Nu este cazul să facem acest lucru
De exemplu, într-o vizită recentă în China, cancelarul Germaniei a cunoscut o experiență deosebită. Numeroase întalniri între oameni și roboți umanoizi au avut loc acolo și au făcut obiectul unei atenții deosebite. Acestea au arătat cum oamenii interacționează și dansează împreună cu roboții.
În regiunile Orientului, nu veți găsi niciodată scene asemănătoare celor pe care le vedem în înregistrările de la Boston Dynamics, unde apar roboți care acționează independent.
În lumea occidentală, oamenilor le este dificil să accepte că robotul este conceput să le ușureze munca, pe când în alte părți, prezența umană pare să fie o sursă de inconveniență pentru mașini.
Asia a fost destinația unei călătorii recente, în urmă cu aproximativ o lună, care a inclus vizite la muzee de știință. Acolo, o narațiune distinctă a devenit evidentă: aceea a colaborării dintre robot și om. În contrast, în Occident, se promovează o estetică în care oamenii își confirmă valoarea în principal prin supravegherea tehnologiei care scapă de sub control.
Un sfat important vine de la un profesor care a călătorit recent în Japonia și care a discutat cu părinții despre necesitatea de a explora și înțelege implicațiile Inteligenței Artificiale în societatea noastră.
Trebuie să ne uităm dincolo de granițele Europei pentru a descoperi concepții alternative despre tehnologie și soluții sociale care nu se limitează la simpla alocare a energiei între agricultori și data center-uri.
Se prezintă o opțiune înșelătoare, iar din perspectiva mea, cea mai gravă opțiune o constituie propunerea companiilor tehnologice, și anume sacrificarea drepturilor noastre individuale pentru a putea dezvolta aceste modele de Inteligență Artificială, deoarece în caz contrar, China va obține avantajul în competiția privind Inteligența Artificială.
Viitorul nostru riscă să fie marcat de o formă contemporană de aservire, generată de interesele culturale predominante, dacă nu schimbăm cursul. O perspectivă excesiv de simplistă este oferită de această abordare. Trebuie să fim conștienți de implicațiile unei astfel de evoluții.
În procesul de creare a unui echilibru, variante multiple pot fi dezvoltate pentru a media între opțiunile disponibile și modelul societal pe care îl considerăm ideal, inclusiv soluțiile de protecție oferite de tehnologia dezvoltată în China.
Se consideră că soluția pentru această supremație chineză ar putea fi tehnologia americană. Însă, această idee nu este încă clară. Motivul este acela că China are o responsabilitate mult mai mare față de propriii cetățeni decât companiile americane față de ale lor.
Este o diferență semnificativă între versiunile TikTok disponibile în China și cele din Occident, potrivit unor declarații recente.
„TikTok din China este complet diferit de TikTok-ul din Occident”
Această afirmație subliniază contrastele majore dintre cele două variante ale popularei aplicații.
În conversație, un exemplu relevant a fost adus în discuție: reglementarea „oamenilor digitali” în China, unde este obligatorie etichetarea transparentă pe internet a conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale și al altor tehnologii. Această abordare este similară cu legislația europeană existentă. În prezent, proliferarea avatarilor și utilizarea lor ca formă de exprimare liberă ridică întrebări privind echilibrul dintre libertatea individuală și necesitatea societății de a avea acces la informații publice coerente.
În China, se adoptă o abordare restrictivă, în special pentru minori, în ceea ce privește accesul la platformele de social media: copiii sub 8 ani au voie la doar 40 de minute de utilizare, în timp ce cei între 8 și 15 ani pot folosi internetul timp de 1 oră pe zi.
În China, platforma TikTok funcționează într-un mod complet distinct față de versiunea sa occidentală. De asemenea, se remarcă o altă caracteristică interesantă: atunci când un influencer abordează subiecte complicate precum sfaturi medicale, educație, investiții sau bursă și nu posedă calificări academice dovedite, numărul său de urmăritori este restricționat la câteva sute.
În spațiul public, există tineri care emit judecăți de valoare privind criptomonedele și sfaturi investiționale. De asemenea, locuitori ai zonelor rurale își împărtășesc viziunile despre modul în care ar trebui să fie administrat sistemul medical la nivel național. Toate aceste opinii au repercusiuni sociale asupra a milioane de utilizatori.
Tranzacțiile electronice au loc în mediul online și implică părți care interacționează la distanță. Comerțul electronic reprezintă un fenomen în creștere, care transformă modul în care oamenii fac afaceri și se informează.
În urma unei comparații între societățile occidentale și cele din China sau Asia, se ridică întrebarea dacă populația chineză posedă o alfabetizare tehnologică superioară. Este oare utilizarea tehnologiei mai frecventă, mai eficientă și mai conștientă în rândul chinezilor?
Un efect deosebit de remarcabil al progresului digital este acela că a dat naștere unei multitudini de întreprinzători. În China, pentru a demara o afacere înregistrată și funcțională din punct de vedere legal, nu este nevoie decât de o vizită pe un site guvernamental, unde se introduce un cod de identificare personală echivalent CNP-ului, se completează un formular și se obține pe loc un cod QR care, odată scanat cu ajutorul telefonului mobil, permite efectuarea unei tranzacții fără a fi necesară instalarea vreunei aplicații.
O mare parte din populație, inclusiv persoane care se angajează în activități comerciale informale, precum vânzarea de produse alimentare sau de artizanat, sunt implicate în aceste tranzacții.
În spațiul european și american, distanța dintre conceperea unei idei și posibilitatea de a stabili o interacțiune comercială legitimă este considerabilă pentru cetățenii acestor regiuni. Procesul de implementare a proiectelor comerciale este anevoios.
Un profesor român consideră că șansele de a dezvolta Inteligența Artificială Generală sunt similare cu cele de a realiza teleportarea.
În prezent, inteligențele artificiale sunt extrem de specializate pentru rezolvarea unor probleme foarte punctuale. Spre exemplu, informațiile medicale detaliate, organizate pe diverse domenii medicale, nu au nicio utilitate în alte sectoare, precum științele sociale ori economie, cu atât mai puțin în scrierea de cod.
Tehnologia Inteligenței Artificiale Generale are capacitatea de a se adapta după ce este instruită inițial pe o bază de date, nemaifiind necesară o reînvățare ulterioară. Această soluție inovatoare are potențialul de a opera eficient într-o varietate de domenii, fără a necesita transfer de cunoștințe între ele.
În esență, nu se poate găsi un cadru epistemologic care să confirme posibilitatea unei astfel de abordări.
Se poate asemăna cu scenele din Star Trek, unde personajele sunt transportate instantaneu de la un loc la altul. Tehnologia avansată face posibilă această teleportare, fără a necesita detalii despre procesul fizic în sine.
Matematica și arta se află la același nivel de incertitudine în ceea ce privește existența lor fundamentală. Probabilitatea de a exista este similară cu cea a teleportării. Un calcul matematic sau un desen nu au o existență garantată, nici măcar din punct de vedere teoretic.
Un anumit prag tehnologic a fost atins, după care devine imposibilă diferențierea între o conversație purtată cu o inteligență artificială și una cu un individ uman. Acest punct reprezintă limita de la care interacțiunea cu AI devine de nediscriminat față de dialogul uman. Experiența arată că această frontieră tehnologică a fost deja traversată.
În contextul actual, ce perspective avem privind evoluția inteligenței artificiale? O putem considera o posibilitate fără limite sau există un prag dincolo de care devine pura ficțiune?
– Cred că această accelerare este, de fapt, o presiune și pe noi în a ne da seama ce ne dorim. Nu mai avem scuza resurselor limitate.
În fața acestei evoluții rapide, se pune întrebarea: care sunt limitele și oportunitățile oferite de inteligența artificială?
În ciuda limitărilor energetice actuale, dezvoltarea inteligenței artificiale se confruntă cu o problemă de ritm, deoarece nimeni nu afirmă că progresul său trebuie să fie atât de rapid și că nu poate fi ajustat sau întârziat puțin.
Tehnologia respectivă, aflată într-un proces de tranziție și ieșind recent din laboratoarele de cercetare, prezintă un potențial imens de a stârni vâlvă, de a genera speculă financiară și de a induce stări de îngrijorare în rândul populației.
Consider că abordarea cea mai prudentă implică evaluarea utilizării inteligenței artificiale și înțelegerea avantajelor și dezavantajelor acesteia, acestea din urmă fiind destul de frecvente și variate. Printre pericolele asociate se numără și dependența emoțională și afectivă.
Numeroși oameni, în special tineri, se confruntă cu stări de anxietate și depresie, ajungând chiar la gânduri de suicid după interacțiuni cu astfel de programe. Dincolo de un anumit punct, devine imposibil să le deosebești emoțional de un partener cu care ai conversații extrem de apropiate și intime.
Un procent semnificativ de aplicații ale Inteligenței Artificiale sunt dedicate activităților terapeutice, reprezentând aproximativ trei zecimi din totalul utilizărilor sale. Acest domeniu a cunoscut o expansiune considerabilă în ultima perioadă.
Transformările menționate anterior au caracteristici nu numai cantitative, ci și calitative, deosebite, fiind capabile de manipulări remarcabile. Prin urmare, aceste sisteme nu au drept scop principal descoperirea adevărului, ci mai degrabă exploatarea atenției și maximizarea interacțiunii utilizatorilor.
Se remarcă o tendință alarmantă în utilizarea Inteligenței Artificiale generative, unde mai mult de o treime din cazuri sunt dedicate terapiei. În realitate, aceste instrumente nu sunt concepute pentru a înlocui profesioniștii în sănătate mintală, ci sunt folosite de persoane vulnerabile care au nevoie de sprijin specializat.
Companiile care au creat aceste modele nu poartă și ele o parte din responsabilitate? Oare nu prin faptul că le promovează ca fiind capabile să accomplish orice sarcină? Accentul se pune pe atragerea utilizatorilor.
În spațiul public, există tineri care emit judecăți de valoare privind criptomonedele și sfaturi investiționale.
– Au fost cazuri în 2025 cu minori care au ajuns la suicid.
Se pare că acestor algoritmi le lipsesc repere clare pentru a gestiona corect situațiile vulnerabile, nefăcând decât să crească importanța intervenției unui terapeut.
Un incident grav a implicat ChatGPT într-un caz care a avut loc recent, cel al unui minor. Acest instrument a făcut mai mult decât să încurajeze un tânăr care a încercat să-și ia viața pentru prima dată și a eșuat, ci a luat măsuri pentru a ascunde informații atunci când acesta a căutat sprijinul unei persoane.
COMENTARII / 0