Profesori în grevă la București, nemulțumiți de tăierea programelor educaționale

Universitatea din București a fost scena unei conferințe de presă organizate de către cadrele didactice în data de 17 martie, marți, unde au fost exprimate opinii critice la adresa unei decizii luate recent de către conducerea universității.
Această decizie vizează restructurarea programelor de studiu și este considerată de către profesori a fi una abuzivă, care ar putea pune în pericol viitorul unor specializări de nișă.
În cadrul conferinței, au fost discutate implicațiile acestei decizii și au fost formulate critici la adresa modului în care a fost luată.

O decizie crucială, luată de Consiliul de Administrație în noiembrie 2025, impune condiții stricte pentru programele universitare, stipulând praguri minime de studenți pentru funcționarea lor și etichetând anumite specializări ca fiind „programe cu risc” în cazul în care nu reușesc să îndeplinească aceste standarde sau prezintă rate semnificative de abandon școlar.

Universitatea din București este considerată de către cadrele didactice ca fiind o instituție care nu ar trebui să funcționeze ca o companie.

Citește șiCapsulă a timpului ascunsă 100+ ani găsită în Turnul Sfatului din Sibiu

„Universitatea nu este o firmă”

este declarația care reflectă poziția lor. Protestele izbucnesc astăzi din cauza deciziei rectoratului de a anula anumite programe de studii esențiale. În semn de protest, profesorii au decis să intre în grevă japoneză, începând chiar din ziua de azi.

Se teme că reglementările recente ar putea conduce la suprimarea unor programe distinctive.
Profesorii sunt de părere că aceste reguli noi ar putea avea drept rezultat eliminarea unor programe educaționale unice.

Vlad Alexandrescu a exprimat opinia că instituția de învățământ superior nu ar trebui să fie gestionată ca o entitate comercială.

„Universitatea din București nu este o firmă”

, a afirmat el, criticând abordarea conducerii care consideră procesul educațional din perspectiva profitabilității financiare.

Decizia rectoratului a fost descrisă ca un act care pune capăt unor programe educaționale de calitate, care s-au dezvoltat de-a lungul timpului.
Aceste programe, apreciate pentru excelența lor academică, sunt acum în pragul eliminării.

„asasinat”

este termenul folosit pentru a descrie impactul acestei decizii asupra lor.

Anumite programe educaționale cu o specializare îngustă se află într-o situație de incertitudine din cauza deciziei luate de rectoratul Universității din București.

Se consideră că anumite specializări, de exemplu Limba și literatura rromani, precum și programe educaționale concentrate pe limbile minorităților, printre care maghiară, ebraică, sârbă, croată, bulgară, ucraineană, sunt în pericol de a fi desființate, potrivit opiniei cadrelor didactice.

Nu sunt cunoscute încă toate implicațiile acestei decizii

, însă se știe că masterate unice la nivel național sunt, de asemenea, în situația de a fi eliminate.

Madeea Axinciuc a accentuat importanța acestor programe, considerându-le o moștenire necorporală a universității.

„un patrimoniu imaterial”

a declarat ea, sugerând că obiectivele strategice ale unei instituții publice de învățământ superior ar trebui să se concentreze pe calitate și diversitate, și nu pe obținerea de venituri.
În opinia sa, misiunea unei astfel de instituții nu este să maximizeze profitul, ci să promoveze exigența și varietatea în procesul educațional.

În mod ironic, afirmația „Universitatea nu este o firmă” a fost completată de aceasta cu o remarcă critică:

„Cum asigură Universitatea rentabilitatea? Distrugând programele”

.

Se aduc critici privind încălcarea normelor și discriminarea.

Decizia rectoratului a stârnit îngrijorări în rândul cadrelor didactice, care se tem că drepturile minorităților naționale vor fi direct afectate și că legislația privind accesul la educație va fi încălcată.

Măsurile luate au un caracter abuziv, a declarat Delia Grigore, Delia Grigore fiind de părere că programele aflate în dificultate ar trebui să primească sprijin, nu să fie eliminate.

„Când un membru al familiei este bolnav, nu îl îngropi, îl duci la medic”

Un grup de cadre didactice își exprimă nemulțumirea față de 66%, această valoare minimă stabilită pentru a permite organizarea unei a doua runde de înscrieri, pe care o consideră o hotărâre discriminatorie și lipsită de o justificare clară.

Se înregistrează o creștere a protestelor în cadrul Universității din București. Motivul îl constituie decizia rectoratului de a elimina anumite programe educaționale esențiale. Ca urmare, cadrele didactice au decis să intre în grevă japoneză începând cu ziua de azi. Protestele sunt susținute de profesori care consideră că

„Universitatea nu este o firmă”

.

Înainte de începerea unei posibile crize, a avut loc o conferință de presă, care a succedat prezentarea unei scrisori deschise către echipa managerială a instituției de învățământ superior.
Declarațiile publice au fost făcute după depunerea memoriului destinat conducerii universității.

Începând cu data de 18 martie, membrii corpului profesoral universitar vor iniția o formă de protest prin grevă japoneză, avertizând că nu se vor opri aici, ci vor lua măsuri drastice, inclusiv acționarea în instanță a instituției de învățământ superior, în cazul în care decizia inițială nu va suferi modificări substanțiale sau nu va fi revocată.

Schimbări drastice în peisajul academic sunt anticipate de către cadrele didactice, care trag un semnal de alarmă cu privire la potențialele pierderi suferite de universitate în urma lipsei unor reforme esențiale.
Fără o schimbare de direcție, instituția de învățământ superior se expune riscului de a pierde programe valoroase și de a compromite diversitatea academică, mai ales în sectoarele considerate vitale pentru identitatea culturală și educațională a României.

La momentul actual, conducerea universității nu și-a exprimat încă poziția cu privire la această situație.