Parlament, în cadrul său, a primit recent un proiect de lege ce prevede dezincriminarea posesiei de droguri în vederea consumului propriu, generând deja reacții aspre din partea
În Senat, trei membri ai Parlamentului – Victoria Stoiciu, ex-PSD și acum independentă; Daniel Fenechiu, conducătorul senatorilor PNL; și Cristian Ghinea, din USR – au introdus un proiect de lege ce urmărește dezincriminarea deținerea de substanțe psihoactive pentru uz personal.
Printre alte măsuri, inițiativa prevede că posesia de substanțe pentru uz personal nu va mai atrage condamnarea la închisoare, ci doar o amendă contravențională, care va varia între 1.000 și 3.000 de lei.
Citește șiNicușor Dan anunță burse pentru 70 de liceeni români în SUA
„Dezincriminarea nu înseamnă indulgență și nu înseamnă legalizare: înseamnă să tratăm consumul ca pe o problemă de sănătate, așa cum arată toate dovezile internaționale, și să redăm resursele statului acolo unde le e locul — la traficanți și la oamenii care au nevoie de ajutor”, a subliniat Victoria Stoiciu, într-un comunicat prin care a anunțat depunerea inițiativei legislative.
Ce scop urmărește proiectul de lege?
În esență, ceea ce inițiatorii subliniază, proiectul de lege urmărește în mare parte eliminarea aspectului penal al deținerii de droguri pentru consum personal.
Parlamentarii subliniază că dosarele ce au drogurile ca obiect constituie două treimi din totalul activității DIICOT, iar în 80% din aceste dosare, subiecții sunt doar consumatori simpli.
În ultimele 10 ani, numărul de persoane condamnate definitiv pentru deținerea de droguri în scopul consumului propriu a urmat o creștere continuă, ajungând la 520 în anul 2025. Această evoluție a avut un ritm mai rapid decât cel observat la condamnările pentru trafic de droguri.
„Cu alte cuvinte, expansiunea aparatului penal s-a îndreptat covârșitor împotriva consumatorilor, nu a traficanților”, mai subliniază inițiatorii proiectului de lege.
Ei accentuează faptul că în România, utilizarea substanțelor psihoactive a înregistrat o creștere notabilă în ultimii ani.
„Abordarea României tratează o problemă de sănătate publică cu instrumentele justiției penale, deși o sumedenie de discipline științifice, de la criminologie la medicină, arată că severitatea pedepsei este irelevantă în descurajarea, prevenirea, gestionarea sau tratarea situațiilor de consum de substanțe”, potrivit expunerii de motive.
În consecință, dacă proiectul de lege ar fi aprobat, inițiatorii afirmă că:
Acest proiect de lege vizează, în esență, înlocuirea pedepsele cu închisoarea pentru posesia de substanțe psihoactive destinate consumului personal cu sancțiuni contravenționale sub formă de amenzi:
În plus față de amenzile, propunătorii prevede că polițiștii, în momentul în care constată posesia de substanțe pentru consum propriu, pot solicita evaluarea medicală a persoanei implicate (obligatoriu în cazul minorilor).
„Traficul de droguri, sub toate formele acestuia, rămâne integral infracțiune, cu pedepsele actuale nemodificate, iar delimitarea față de consumul propriu se face pe baza materialului probator, cu sesizarea organelor de urmărire penală atunci când fapta constituie infracțiune”, au subliniat inițiatorii.
Acest proiect de lege include, de asemenea, prevederea ca unitățile sanitare să asigure un spațiu securizat în care persoanele dependente (cu dependență diagnosticată) pot consuma substanța respectivă sub supraveghere, contribuind la evitarea supradozelor.
Poți accesa întregul document al expunerii de motive aici.
Inițiativa, respinsă de un grup de parlamentari
În funcție de primele reacții care au ieșit în spațiul public privind acest proiect, șansele ca partidele parlamentare să îl considere oportun și să îl adopte sunt foarte reduse.
În prezent, nici una dintre organizațiile care includ doi dintre promotorii proiectului (PNL și USR) nu și-au exprimat în mod public susținerea pentru această inițiativă.
Mai mult, în cadrul partidului PNL, au început să circule declarații că nu îl vor susține la vot. Un exemplu concret este fostul ministru de Interne, Marcel Vela, care acum deține funcția de senator în cadrul PNL.
„Precizez că PNL NU SUSȚINE un asemenea proiect legislativ. Nu a fost nici discutat și nici aprobat în Grupul parlamentar al PNL sau în Biroul Politic Național, forul de conducere al PNL (…) Inițiativa NU este un proiect politic al PNL și asigur pe toți membrii și simpatizanții PNL din Caraș-Severin că EU NU VOI VOTA niciodată așa ceva”, a scris Marcel Vela, pe Facebook.
Senatorul a accentuat că favorizează intensificarea sancțiunilor impuse traficanților și consumatorilor de substanțe interzise.
Același tip de reacție apare și din partea AUR și PSD. Deputatul Răzvan Biro al AUR solicită
„o legislație mai fermă care să protejeze copiii și tinerii, nu de o relaxare a răspunderii pentru fapte care pot contribui la normalizarea consumului”
„Descurajarea consumului face parte din lupta împotriva traficului. Atât timp cât există cerere, vor exista și rețele criminale care vor încerca să o exploateze. De aceea, lupta trebuie dusă simultan împotriva traficanților și împotriva fenomenului care creează permanent noi consumatori”, potrivit unui comunicat transmis de AUR.
Deputata PSD, Diana Tușa, arată că statul român nu are infrastructură de tratament pentru persoanele dependente de droguri și că prioritatea ar trebui să fie, în acest moment, construirea centrelor de tratament, „prevenția reală” în școli și „acțiune dură pe traficanți”.
“Dezincriminarea masivă înainte să existe rețea de tratament, centre de reabilitare și programe serioase de prevenire nu e reformă. E abandon! Nu așa combatem traficul de droguri! Nu așa ajutăm consumatorii! Doar dăm undă verde consumului, pe fondul unei crize care deja a scăpat de sub control în rândul adolescenților și tinerilor”
a postat Diana Tușa pe Facebook.
COMENTARII / 0