Adrian Toni Neacșu a introdus propunerea imediat după ce a participat la o dezbatere difuzată în seara de luni de către Realitatea Plus, în cadrul emisiunii Ancăi Alexandrescu. În timpul acestui segment, un telespectator a adus în discuție problema absenței unor sancțiuni penale în cazul încălcării Constituției.
„Cum apărăm Constituția dacă încălcarea ei nu e infracțiune?”
Citește șiDouă proiecte din România, incluse pe lista priorităților strategice pentru aprovizionarea UE. Europarlamentar: Europa depinde de importurile de magneziu
Această întrebare a fost considerată de fostul magistrat ca fiind esențială pentru buna funcționare a statului de drept.
Neacșu afirmă că mecanismele actuale de protecție a legii fundamentale sunt inadecvate și că încălcarea principiilor constituționale ar putea constitui o abatere mai gravă decât violarea unei legi obișnuite.
„Și are dreptate, supremația Constituției e doar declarată, nu e apărată prin mijloace de drept penal, ci doar prin așa-zise mijloace constituționale, adică exclusiv politice”, a scris avocatul pe Facebook.
Neacșu a declarat:
„Constituția trebuie apărată prin legea penală”
Ex-membru al CSM afirmă că sistemul juridic românesc ar trebui să se bazeze pe principiul ierarhiei normelor, conform căruia Constituția se află deasupra tuturor celorlalte acte normative.
„Din păcate a trebuit să mă contrazic cu Silvia Uscov, legea supremă trebuie să fie cea mai apărată lege din statul ăsta, dacă vrem democrație și principiul ierarhiei legilor nu e doar o declamare populistă. Constituția trebuie apărată prin cea mai înaltă formă de protecție pe care o poate garanta un stat, legea penală”, a afirmat Neacșu.
Conform punctului său de vedere, nerespectarea unui principiu constituțional poate genera consecințe mai severe decât neîndeplinirea unei obligații administrative sau a unei legi obișnuite.
„Când abuzezi de un principiu constituțional nu încalci doar un standard politic, ci săvârși cea mai gravă formă de nesocotire a dreptului: distrugi ordinea constituțională.”
Propune o situație agravantă pentru abuzul de serviciu.
Adrian Toni Neacșu avansează și o posibilă soluție legislativă: introducerea unei agravante pentru încălcarea directă a Constituției în cazul infracțiunii de abuz în serviciu.
„Așa cum pentru unele infracțiuni există agravanta consecințelor deosebit de grave, la fel pentru abuzul în serviciu, adică încălcarea unei legi de către un funcționar al statului, ar trebui să existe agravanta încălcării directe a Constituției. Nimic nu e deasupra ei, totul e sub ea”, a transmis avocatul.
Propunerea implică schimbarea codului penal, astfel încât anumite acțiuni să fie pedepsite mai dur atunci când se referă la încălcarea obligațiilor constituționale.
Neacșu ridică subiectul și contribuția Curții Constituționale la protejarea legii fundamentale.
„Întrebarea fundamentală e aceasta: încredințăm apărarea literei Constituției doar Curții Constituționale, care deține astfel un monopol pe care îl poate exercita arbitrar, sau o apărăm cu toată puterea statului, adică în primul rând prin legea penală? Eu am o opțiune.”
Ce stipulează în prezent Constituția
Articolul 1 alineatul (5) din Constituția României impune respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, fiind obligatoriu.
Articolul 142 îl numește pe Curtea Constituțională garant al supremației Constituției, iar instituția îndeplinește atribuții de verificare a constituționalității legilor și de rezolvare a disputelor juridice de natură constituțională.
Legislația penală actuală pedepsește deja anumite fapte ce pot afecta ordinea constituțională, însă nu incriminează, ca faptă generală și autonomă, orice încălcare a Constituției.
Implementarea unei astfel de răspunderi ar genera, de asemenea, dificultăți în a stabili limitele dintre deciziile politice, încălcările constituționale și faptele penale. Conform principiului legalității incriminării, o posibilă infracțiune trebuie să fie descrisă cu suficientă
neconstituțională, de exemplu, nu presupune automat că parlamentarii care au exprimat votul lor au comis o infracțiune.
Curtea Constituțională a clarificat, prin Decizia nr. 405/2016 referitoare la abuzul în serviciu, că sistemul penal trebuie să fie ultima opțiune a statului, fiind exclusiv rezervat pentru fapte de o gravitate suficientă și bine definite de lege.
În perioade anterioare, Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, a afirmat că nu fiecare încălcare a legii efectuată de un funcționar public necesită sancțiuni penale. În același timp, Comisia de la Veneția a accentuat în materialele sale rolul protecției juridice și al evitării exercitării arbitrare a autorității.
În țara României, încălcarea Constituției poate genera deja repercusiuni legale, de la declararea neconstituțională a unor acte normative până la suspendarea președintelui din cauza unor fapte grave.
Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, a fost condamnat în instanță penală.
Adrian Toni Neacșu, avocat și fost judecător, a avut o carieră ce a cuprins poziții de conducere în sistemul judiciar. El a deținut funcția de președinte al Tribunalului Vrancea și, începând cu anul 2011, a fost ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentând judecătorii de tribunale.
El a câștigat notorietate și datorită intervențiilor sale publice axate pe subiecte legate de structura justiției, autonomia magistraților și interacțiunile dintre instituțiile statului.
Parcursul său profesional include însă și o condamnare penală definitivă.
La 23 martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar legat de documente folosite pentru justificarea prezenței la serviciu și de încasarea necuvenită a unor drepturi salariale și diurne în perioada în care activa în CSM.
Sentința s-a concentrat asupra unor delicte precum implicarea inadecvată în abuz de serviciu, fals intelectual, implicarea inadecvată în utilizarea falsului și incitarea la fals în documente cu semnătură privată.
În continuare, Neacșu a păstrat activitatea de avocat, participând la dezbateri publice și la dosare judiciare cu miză politică.
Printre altele, a fost reprezentantă a Bombonica Prodan, fosta soție a lui Liviu Dragnea, și a fost inclusă în rândul avocaților care au contestat numirea completurilor de cinci judecători la Înalta Curte.
COMENTARII / 0