În urmă cu câțiva ani, prosumatorul era perceput aproape exclusiv ca un consumator care instalase câteva panouri fotovoltaice pe acoperiș, reducând factura și injectând în rețea energia surplusului. În prezent, fenomenul a dobândit o altă dimensiune, iar locuințele cu panouri s-au integrat în peisaj, inclusiv în zone rurale. În 2019, numărul de prosumatori era doar 300, iar la mijlocul anului acesta, cifra a crescut la peste 373.000, fiind prezente în toate județele țării.
Conform celor mai recente informații oficiale emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), la sfârșitul lunii iulie 2026, România avea peste 373.249 de prosumatori, dintre aceștia 337.607 erau persoane fizice.
Prosumatorii au acumulat o putere totală de 4.148 MW, dintre care 2.149 MW provin din capacitatea instalată de indivizi. Conform calculelor Economedia, fiecare prosumator fizic a instalat, în medie, un sistem de 6,36 kW, în timp ce pentru persoanele juridice media este de 56,5 kWh.
Citește șiUn copil a pornit un Mercedes VLE electric de lux de peste 130.000 de euro și l-a izbit de un zid, la Salonul Auto de la Paris / VIDEO
Rețeaua electrică trebuie să administreze nu doar consumatorii, ci și sute de mii de mici producători, fiecare având un profil de producție și de consum distinct. În perioadele însorite, când producția solară atinge cote ridicate, energia poate fi disponibilă în volume care depășesc capacitatea locală de absorbție a rețelei. În noapte, situația se schimbă: producția solară se oprește, iar cererea de energie crește. Fotovoltaicelor la nivelul gospodăriilor și al companiilor generează această problemă nouă.
Aceste dezechilibre se generează, iar costurile lor se reflectă în facturile celorlalți utilizatori de energie electrică, numărându‑se 9 milioane în total.
400 kW reprezintă limita de putere instalată pentru prosumatorii scutiți de plata dezechilibrelor de rețea, conform legislației din România. Totuși, aceste instalații generează cheltuieli în valoare de zeci de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de Asociația Furnizorilor de Energie (AFEER) la începutul anului.
Conform evaluării, fiecare MWh furnizat de prosumatori în rețea determină costuri adiționale pentru furnizori, în intervalul de 200–372 lei pe MWh; aceste sume sunt ulterior incluse în facturile tuturor utilizatorilor.
Procentaje anuale de creștere peste 200%
303 prosumatori în 2019, iar în primele luni ale anului 2026 cifra a ajuns la aproape 300.000, iar la sfârșitul lunii iulie a înregistrat peste 370.000.
În intervalul 2022–2024, România a înregistrat creșteri anuale medii de peste 200%, depășind astfel ritmul piețelor mature, printre care Germania, Spania și Italia.
„Existența prosumatorilor pe piața internă de energie are multe efecte benefice. Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin creșterea ponderii energiei regenerabile; potențialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare și stocare, accelerarea digitalizării și adoptării de tehnologii noi. Totuși, această evoluție impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice și ale plafonării prețurilor”, mai spun reprezentanții AFEER.
Ei afirmă că se impune o modificare a normativelor, care să fie în vigoare de la prezent, în domeniul prosumatorilor.
Bateria și tarifele dinamice devin indispensabile
Neavând capacități de stocare, prosumatorul generează în principal în momentele în care soarele strălucește, ceea ce corespunde unui interval în care consumul unei gospodării este, de obicei, mai redus. Prin instalarea unei baterii, o porțiune din energia produsă poate fi reținută și redistribuită pentru consumul din seară.
În cadrul sistemului, bateriile combinate ale mii de gospodării pot servi ca o resursă flexibilă.
Apare astfel ideea de agregator: un operator care reunește numeroase instalații mici, baterii, consumuri flexibile și centrale fotovoltaice, permițându-i să fie valorificate simultan pe piață sau în relația cu operatorul de sistem.
În scopul activării acestui mecanism, consumatorul trebuie să beneficieze de un impuls financiar, cum ar fi tarifele dinamice.
Un tarif dinamic este construit astfel încât prețul energiei să varieze în funcție de condițiile pieței. În Europa, acest model începe să devină tot mai important. De la 1 ianuarie 2025, în Germania, toți furnizorii de electricitate trebuie să ofere cel puțin un tarif dinamic. Pentru utilizarea acestuia este necesar un sistem de măsurare inteligentă, iar prețul energiei este legat de evoluția prețurilor de pe piața angro.
Europa pornește la construirea acestui sistem.
În cadrul Uniunii Europene, reforma pieței electrice vizează extinderea opțiunilor de contractare pentru consumatori, cu introducerea de contracte dinamice, și simplificarea modalităților de partajare a energiei. Comisia Europeană subliniază clar că excedentul generat de un utilizator poate fi distribuit altor utilizatori, inclusiv vecinilor, în cadrul unei comunități energetice.
În data de aprilie 2026, Comisia Europeană a lansat o recomandare specială adresată comunităților energetice și autoconsumului, având în vedere că, conform declarației instituției, peste 8.000 de astfel de comunități sunt deja active în Europa.
Conform definiției, o comunitate energetică constituie o entitate juridică prin care indivizi, IMM-uri și/sau autorități locale se reuneasc pentru a produce, consuma, depozita sau distribui energie, în special provenită din surse regenerabile, cu scopul de a obține avantaje economice, sociale sau de mediu pentru membrii și comunitatea locală, nu în primul rând obținerea de profit.
O lună în urmă, ANRE a comunicat că registrul comunităților energetice a devenit funcțional, iar două astfel de comunități s-au înscris deja.
Pasul următor: prosumatorul se transformă într-o resursă pentru sistem
Transformarea prosumatorului din simplu producător de energie pentru uz propriu într-o resursă flexibilă a sistemului se bazează însă pe evoluția infrastructurii și pe normele de piață. În amploare, mii de astfel de echipamente pot constitui o sursă de flexibilitate pentru rețeaua energetică. Împreună cu un operator, acestea ar putea intra pe piețe și oferi servicii operatorilor de rețea. Pentru utilizator, beneficiul ar fi dublu: reducerea cantității de energie achiziționată de la rețea și oportunitatea de a genera venituri din flexibilitatea oferită sistemului.
România pornește la construirea cadrului necesar pentru acest model. În 2026, ANRE a stabilit cadrul de funcționare al comunităților de energie, iar noile reglementări permit ca energia generată de membrii unei comunități să fie consumată de ceilalți membri și ca surplusul să fie comercializat.
În același timp, autoritatea dezvoltă reglementări referitoare la implicarea comunităților de energie în piețele angro și la exploatarea capacităților de stocare pentru a oferi servicii operatorilor de rețea.
milioane de panouri instalate pe acoperișuri vor fi integrate într-o rețea energetică ce trebuie să devină mai adaptabilă, mai digitală
Spania: comunitățile energetice permit partajarea energiei
țări europene în care piața prosumatorilor este bine consolidată au implementat mecanisme care permit optimizarea preluării energiei generate de micii producători.
Spania, de exemplu, adoptă modelul comunităților energetice și cel al autoconsumului colectiv, care oferă o soluție pentru utilizarea mai eficientă a energiei generate local.
Mai mulți consumatori pot fi legați de o instalație comună, iar energia generată poate fi distribuită între participanți pe baza unor coeficienți stabiliți. Acești coeficienți pot fluctua de la o oră la alta, permițând o corelare mai precisă între producție și cererea membrilor. În consecință, excedentul obținut de un participant poate ajuta la acoperirea consumului altuia, diminuând cantitatea de energie ce trebuie achiziționată din rețea.
Mecanismul nu implică faptul că energia ar fi transmisă fizic direct între case sau că toate dezechilibrele rețelei ar dispărea. În schimb, se referă la o repartizare contabilă a energiei conform regulilor de autoconsum colectiv. Spania
Italia: un sistem centralizat pentru captarea energiei în exces
În Italia, producătorii de energie regenerabilă pot recurge la mecanismul Ritiro Dedicato, gestionat de GSE (Gestore dei Servizi Energetici), o companie deținută de stat. În cadrul acestui mecanism, energia generată și neutilizată de proprietarul instalației este ach
Ritiro Dedicato reprezintă un mod specific de calcul al remunerației. În mod obișnuit, valoarea este determinată de prețul zonal orar din piața angro. În anumite cazuri, pentru anumite instalații și cantități de energie, pot exista prețuri minime garantate, în condițiile stabilite de reglementări.
Sistemul facilitează un proces administrativ mai ușor pentru valorificarea surplusului și poate diminua problemele contractuale ale producătorilor de scară mică. În ciuda acestui avantaj, nu reprezintă o compensare directă, proporțională, între energia injectată și cea utilizată ulterior: energia achiziționată din rețea este facturată independent. Italia sprijină simultan comunitățile de energie regenerabilă, unde energia partajată primește stimulente dedicate.
Germania: Reducerea vârfurilor de injecție și supravegherea instalațiilor
Germania a introdus măsuri pentru a restrânge vârfurile de producție fotovoltaică și pentru a proteja rețeaua în perioadele în care numeroase instalații generează simultan mai multă energie decât poate fi preluată eficient. O regulă esențială pentru anumite instalații fotovoltaice noi, puse în funcțiune începând cu intrarea în vigoare a legii Solarspitzengesetz la sfârșitul lunii februarie 2025, limitează temporar puterea care poate fi injectată în rețea la 60% din puterea instalată dacă instalația nu dispune de sistemele inteligente de măsurare și control cerute de lege.
Limita se stabilește în raport cu puterea sistemului fotovoltaic, iar normele se aplică în funcție de specificațiile și data de începere a funcționării. Sistemele dotate cu tehnologie corespunzătoare pot fi gestionate astfel încât injectarea să se adapteze mai eficient la condițiile rețelei. Măsura are ca scop diminuarea surplusurilor generate simultan în perioadele de producție solară ridicată.
Acest articol face parte din proiectul editorial „Tranziția energetică”, realizat de Economedia împreună cu PPC, dedicat transformărilor profunde prin care trece sistemul energetic. Seria analizează rolul actorilor implicați – de la producători și distribuitori, la transportatori, industrie, consumatori și prosumatori – și explorează investițiile, tehnologiile și deciziile de reglementare care vor defini energia viitorului. Proiectul urmărește să explice, pe înțelesul publicului larg, cum se schimbă piața energiei într-un context marcat de decarbonizare, electrificare, digitalizare și nevoia de securitate energetică.
Accesează articolele anterioare din serie:
COMENTARII / 0