Expunerea prelungită la temperaturi ridicate în sezonul cald sporește considerabil riscul de insolație, o afecțiune gravă care rezultă din incapacitatea organismului de a regla eficient temperatura. Simptomele acesteia variază între durerile de cap ușoare și amețeli și pierderea stării de conștiență, putând pune viața în pericol dacă nu este tratată prompt. Potrivit Amaliei Anghel, medic primar dermatovenerolog, este esențial să se cunoască semnele insolației, grupurile vulnerabile și măsurile preventive pentru a evita complicațiile.
Insolația este cea mai gravă consecință a expunerii prelungite la temperaturi ridicate și reprezintă o urgență medicală.
Aceasta survine atunci când organismul eșuează în reglarea temperaturii, valorile corporale putând depăși 40 de grade Celsius. În absența unui tratament prompt, poate duce la leziuni organice severe, afectând creierul, inima sau rinichii.
Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic
Simptomele caracteristice ale insolației includ temperaturi corporale ridicate, stare generală de rău și modificări ale stării de conștiență.
„Insolația poate duce la simptome cum ar fi dureri de cap, grețuri, vărsături și chiar pierderea conștienței”
, avertizează specialiștii. Pentru a evita astfel de situații, este recomandat să se acorde atenție grupurilor vulnerabile, precum copiii și persoanele în vârstă.
Simptomele inițiale ale insolației se caracterizează printr-o creștere bruscă a temperaturii corpului și apariția unor simptome cum ar fi durerile de cap intense, amețeala, slăbiciunea, greața și vărsăturile. În plus, tegumentul devine fierbinte și înroșit, iar ritmul cardiac și frecvența respiratorie se accelerează. În formele grave, afectarea se poate extinde la nivel neurologic. Astfel, persoana afectată poate prezenta confuzie, dezoientare, dificultăți de vorbire, modificări de comportament, convulsii sau chiar pierderea conștienței. Aceste simptome reprezintă semnale de alarmă care impun solicitarea imediată a asistenței medicale.
„Aceste manifestări reprezintă semnale de alarmă care impun solicitarea imediată a asistenței medicale.”
Dr. Amalia Anghel a explicat că există diferențe esențiale între insolație și epuizarea termică, în ceea ce privește gravitatea și modul în care organismul reacționează la căldură.
„Epuizarea termică reprezintă o formă mai ușoară de afectare, provocată în principal de pierderea excesivă de lichide și electroliți prin transpirație.”
Epuizarea termică se manifestă prin transpirații abundente, slăbiciune, amețeli, crampe musculare, greață sau durerile de cap.
„Spre deosebire de insolație, mecanismele de termoreglare ale organismului continuă să funcționeze, iar simptomele se pot ameliora prin măsuri simple, precum odihna, hidratarea adecvată și răcorirea corpului.”
Probabilitatea de a dezvolta insolație crește în perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate crescută, mai ales în cazul expunerii prelungite la soare.
sunt factori care creșează riscul de insolație.
De asemenea, consumul de alcool, purtarea de haine groase sau confecționate din materiale sintetice, precum și lipsa accesului la spații răcoroase pot favoriza apariția acestei afecțiuni.
Anumite grupuri de indivizi prezintă un risc sporit de a suferi de insolație. Persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni medicale preexistente sunt deosebit de vulnerabile. De asemenea, copiii mici sunt considerați a fi în grupul de risc. Potrivit specialiștilor, aceste categorii ar trebui să ia măsuri suplimentare de protecție împotriva insolației și a efectelor sale negative asupra sănătății.
Persoanele în vârstă și copiii mici sunt deosebit de vulnerabili la insolație, din cauza mecanismelor de termoreglare mai puțin eficiente. În plus, cei care suferă de boli cronice, precum afecțiuni cardiovasculare, diabet sau obezitate, sunt mai expuși riscului. Aceeași vulnerabilitate se aplică și celor care urmează anumite tratamente medicamentoase care pot diminua capacitatea organismului de a face față temperaturilor extreme.
Pentru a preveni insolația, se recomandă evitarea expunerii directe la soare între orele 11:00 și 17:00, interval în care radiațiile ultraviolete sunt cele mai puternice. De asemenea, hidratarea constantă pe parcursul zilei este esențială, chiar și în absența senzației de sete. Purtați haine lejere, confecționate din materiale naturale și în nuanțe deschise, care permit o mai bună reglare a temperaturii corporale.
În zilele caniculare, este indicat să reduceți activitățile fizice solicitante în intervalele cu temperaturi maxime și să adoptați o alimentație ușoară, bazată pe fructe și legume. Evitați consumul de alcool și excesul de cafeină, deoarece pot favoriza deshidratarea. Păstrați un mediu răcoros în locuință prin aerisire adecvată sau utilizarea sistemelor de climatizare.
În cazul unei urgențe medicale provocate de expunerea prelungită la soare, este esențial să apelați imediat serviciul de urgență 112. Până la sosirea echipajului medical, transportați persoana afectată într-un spațiu răcoros și îndepărtați articolele vestimentare care pot împiedica răcirea organismului.
Scăderea temperaturii corporale poate fi realizată prin aplicarea de comprese reci la nivelul gâtului, axilelor și zonei inghinale sau prin ventilarea corpului
, a explicat Dr. Amalia Anghel, medic primar dermatovenerolog.
COMENTARII / 0