În cadrul sistemului de sănătate, protecția pacientului este guvernată de sute de pagini de proceduri, aprobări stricte și ordine de ministru. Pentru fiecare fază a curățeniei și dezinfecției în spital, este obligatoriu să se păstreze în registre, iar reglementările par impecabile. Totuși, dincolo de structura documentelor, se observă o barieră structurală majoră
Instruirea nu este doar un simplu avantaj în gestionarea resurselor umane sau o formare profesională facultativă. Ea constituie verigă critică de siguranță clinică. Fără o verificare sistematică a competențelor practice, prevenția infecțiilor asociate asistenței medicale se bazează pe o ipoteză periculoasă: presupunerea că fiecare angajat știe și poate să aplice corect dezinfectanții.
Conformitate teoretică, ipoteză în realitate
Citește șiOra de iarnă. Schimbarea din 25 octombrie dă peste cap hormonii. Medicii explică de ce corpul are nevoie de câteva zile pentru a-și „repara” ceasul biologic
Regulamentele pentru biocide impun standarde riguroase de eficacitate și documentație tehnică, în contrast cu absența unei proceduri similare pentru verificarea competențelor de aplicare ale utilizatorului. Pentru un dezinfectant, se cer studii de eficacitate și documentație tehnică specifică. În schimb, pentru persoana care manipulează produsul zilnic, nu există o cerință de verificare periodică a competențelor de aplicare.
asistenților medicali și a asistenților șefi au un rol crucial în asigurarea aplicării precise și uniforme a procedurilor în cadrul secțiilor. Cu toate acestea, sarcina de a respecta aceste proceduri revine pe umerii lor, în ciuda faptului că instituția nu le oferă timpul și sprijinul necesar. Când instruirea nu este organizată și urmărită în mod regulat în întreg spitalul, aceasta devine unul dintre primele aspecte la care se renunță în condiții de deficit de personal sau de timp restrâns.
Specialiștii subliniază:
„Avem nevoie de competență verificată, nu doar presupusă”
Specialiștii în epidemiologie subliniază că hărțile de risc și ghidurile teoretice își pierd din valoare dacă practica efectivă nu este uniformizată și evaluată periodic.
„Învățarea practică și evaluarea regulată a personalului responsabil cu curățenia și dezinfecția din unitățile de îngrijire sunt cruciale pentru protecția pacien
În esență, normele teoretice definesc criteriile, însă igiena și dezinfectarea în unitățile medicale se realizează doar dacă tehnicile sunt aplicate corect.
Conducerea se sprijină doar pe prezența unor manuale de proceduri sau pe semnăturile de pe fișele de instruire teoretică, fără a avea în spate pregătirea concretă necesară și/sau o evaluare periodică rigurosă, se manifestă următoarele
Creșterea frecvenței Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (IAAM)
-Apariția „Devianței Normalizate” (Obiceiuri greșite deprinse în timp)
Iluzia Siguranței
Pericole pentru sănătatea angajaților și deteriorarea echipamentelor
-Riscuri Juridice și de Audit” – Prof. Univ. Dr. Emilian Damian Popovici, medic primar epidemiolog, vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie)
infecțiile spitalicești nu se obțin prin dosarele de achiziție, ci prin activitățile desfășurate în secțiile de terapie intensivă, în blocul operator și în sălile de tratament. Dacă competența de aplicare rămâne nereglementată, protocoalele pot fi privite ca o simplă formalitate administrativă, fără ca implementarea lor să fie controlată în mod adecvat în practica zilnică.
Producătorul își asumă responsabilitatea chiar înainte ca articolul să fie livrat în spital
Într-un sistem în care instruirea practică nu este întotdeauna uniformizată și verificată, responsabilitatea producătorului nu se oprește la conformitatea produsului cu cerințele aplicabile. Pentru un producător precum Klintensiv, această responsabilitate înseamnă și să țină cont de condițiile reale în care produsele sunt utilizate, inclusiv de nevoia ca instrucțiunile și modul de aplicare să fie cât mai clare și ușor de urmat.
Strategia aceasta se reflectă în felul în care Klintensiv dezvoltă și înregistrează produsele sale. Pentru articolele ce necesită pregătire sau dozare, procedura de obținere a soluției de lucru trebuie să fie extrem de simplă și reproductibilă, în concordanță cu limitele stabilite în documentația produsului. Ambalajul, sistemele de dozare și instrucțiunile de utilizare pot reduce erorile de aplicare și pot asigura o utilizare constantă a produsului.
Învățarea rămâne esențială și nu poate fi înlocuită prin proiectarea produsului. Totuși, un produs proiectat cu atenție poate facilita înțelegerea și respectarea corectă a procedurilor în activitatea cotidiană.
Articolul a fost susținut de Klintensiv.
COMENTARII / 0