PSD reînvie șansa lui Bolojan: două scenarii după marea greșeală

Decizia PSD de a aborda această criză într-un anumit mod ar putea avea consecințe politice nefaste. În loc de a rezolva problema Ilie Bolojan, partidul condus de Grindeanu ar putea, în mod ironic, să îi ofere o oportunitate de a-și reînnoi legitimitatea politică, transformându-l într-un potențial rival formidabil. Acest avertisment este lansat de George Jiglău, lector la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj, într-un articol de opinie publicat astăzi pe HotNews.

Recent, statutul lui Bolojan a cunoscut o perioadă de scădere în favoarea sa. După o perioadă de aproape zece luni de la instalarea guvernului, caracterizată prin adoptarea unor decizii nepopulare, impactul social și politic al acestora a fost unul semnificativ, drept urmare, o parte considerabilă din sprijinul inițial de care se bucura la preluarea mandatului la Palatul Victoria s-a diminuat.

În urma acestei schimbări de strategie din partea PSD, Ion Ilieși Bolojan are oportunitatea de a-și reînnoi tocmai acea legitimitate pe care o pierduse anterior, și anume aceea de politician asediat de către un partid care, de mai mulți ani, a acumulat un capital considerabil de nemulțumire în rândul populației românești.

Citește șiJaponia îmbunătățește regulile rezidenților permanenți, taxele 20

Partidul condus de Grindeanu se confruntă cu o realitate statistică care arată că, începând cu anul 2000, nu a mai reușit să câștige un al doilea tur al alegerilor prezidențiale, un fenomen care ridică întrebări despre eficacitatea strategiei sale.

Pentru a înțelege motivul pentru care PSD ar putea oferi un avantaj politic lui Bolojan, este necesar să reamintim succinta lui ascensiune către vârful puterii. Bolojan a reușit să acumuleze un capital politic considerabil, în special datorită imaginii sale de manager eficient din perioada în care a condus Oradea. Trecând printr-o perioadă de reformă politică, el a preluat rapid mai multe funcții cheie: președinția PNL, conducerea Senatului, interimatul la Cotroceni și șefia Guvernului, toate acestea având loc într-un interval de șapte luni care a început cu rezultatele nefaste ale lui Ciucă la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, într-un climat social, economic și politic încărcat.

Într-un context marcat de așteptări înalte, se preconiza că această evoluție va aduce ordine, seriozitate și eficiență într-un mediu considerat, de ani de zile, a fi improvisat, clientelar, ineficace și incompetent. Simbolica asumare a lui Ilie Bolojan a avut loc cu mult timp înainte de confirmarea sa politică.

Deși inițial a avut o imagine pozitivă, Guvernarea a înregistrat evoluții nefaste. O serie de măsuri de ajustare fiscală și bugetară, conflictele sociale și climatul de austeritate au produs o schimbare în percepția publică, transformându-l pe administrator în politician care aplică reduceri, impune reguli și oferă explicații tehnice privind motivele pentru care societatea suportă anumite cheltuieli.

La sfârșitul lunii mai 2025, rezultatele barometrului INSCOP arătau că Ilie Bolojan se bucură de un nivel de încredere de 42,2% în rândul populației.
Însă, la doar câteva luni distanță, în martie 2026, același barometru INSCOP înregistra o scădere semnificativă a nivelului de încredere în persoana sa, acesta coborând la 25,1%.
Această schimbare abruptă în percepția publică asupra lui Bolojan poate fi atribuită perioadelor de guvernare caracterizate prin măsuri de austeritate, care au avut un impact vizibil asupra imaginii sale publice.

În acest context, se manifestă o greșeală strategică pe termen lung din partea PSD. Dimensiunea și influența acestui partid sunt încă considerabile, dispunând de resurse ample, structuri organizatorice solide și potențialul de a obține victorii în alegerile parlamentare, cel puțin până în anul 2028, după care s-ar putea produce o schimbare de paradigmă.

În situațiile cu puternic impact personal, în special în cadrul alegerilor pentru președinție, se observă o reacție de respingere frecventă. PSD nu a mai reușit să câștige un al doilea tur al alegerilor prezidențiale începând din anul 2000. În anii 2004, 2009, 2014 și 2019, dar și în 2024 și 2025, reprezentanții partidului au terminat pe locul al treilea.

În situații profund impregnate de personalitate, adversitatea îndelung acumulată este adesea direcționată împotriva reprezentantului sau liderului PSD. Atunci când PSD decide să riposteze, arătând cu degetul către un oponent politic puternic și foarte personalizat, cum ar fi Traian Băsescu în timpul referendumurilor pentru suspendare, există permanent riscul de a genera în mod paradoxal un val de sprijin pentru cel vizat. În scenariul actual, întreaga încărcătură de antipatie față de PSD ar putea fi canalizată către Ilie Bolojan, transformându-se într-un nou capital de simpatie în favoarea sa.

În ciuda anumitor asocieri, Ionel Bolojan nu ar trebui să fie confundat cu un alt personaj politic notoriu, Traian Băsescu.

În contextul acesta, o paralelă care ar putea fi utilizată în mod extensiv împotriva lui Bolojan pe viitor este cea cu Traian Băsescu. O strategie de atac poate fi ușor prognoptată. Va fi descris ca un adept fervent al măsurilor de austeritate, un conducător care centralizează puterea decizională și impune sacrificii fără a fi prea deschis la ajustări externe, similar cu perioada în care Băsescu a ocupat funcția de președinte. Pe acest subiect, există un fundament real. Criticii lui Bolojan vor găsi argumente pentru a-l încadra în aceeași categorie: un lider cu o personalitate puternică, care solicită eforturi sociale considerabile sub pretextul stabilizării financiare.

În ciuda unor asemănări, o comparație aprofundată se dovedește a fi limitată. Traian Băsescu a suferit o eroziune politică ce nu poate fi atribuită exclusiv măsurilor de austeritate. Procesul de eroziune a fost accentuat de un cadru complex de controverse la nivel personal. Figura lui Elena Udrea a ajuns să simbolizeze acel nucleu de putere, inițial la Cotroceni și ulterior în cadrul Guvernului, iar prezența sa a consolidat mult timp imaginea unei conexiuni personale și politice exagerate.

La alegerile europarlamentare din 2009, candidatura Elei Băsescu a ridicat întrebări publice despre posibila exploatare a puterii prezidențiale pentru avantajul familiei. Ulterior, problemele juridice ale fratelui fostului președinte, Mircea Băsescu, care a fost condamnat definitiv pentru trafic de influență, au întărit percepția că exercitarea puterii și lipsa de integritate în cercul apropiat al președintelui sunt interconectate.

Imediat ce este vorba despre Ilie Bolojan, imaginea sa publică rămâne neştirbită. Până în prezent, singurul punct slab al său este unul de natură politică și anume: abordările sale ferme, tonul categoric și tendința de a nu fi foarte deschis la dialogul larg, toate acestea sugerând că el consideră guvernarea mai degrabă ca o acțiune de corectare decât ca o misiune de reprezentare.

Anumite aspecte îi pot diminua popularitatea și îi pot restrânge atractivitatea în rândul alegătorilor. Însă, cel puțin pentru moment, acestea nu constituie genul de deteriorare care i-a fost fatal lui Traian Băsescu. Prin urmare, Bolojan poate suferi o scădere a simpatiei fără a-și pierde în întregime credibilitatea. Și tot din acest motiv, el poate continua să fie o personalitate politică formidabilă pe termen lung, chiar dacă politicile sale ferme vor rămâne subiect de controverse.

În centrul atenției se află acum o posibilă confruntare politică sub titulatura „Dan-Bolojan sau Dan vs. Bolojan?” care ar putea marca o schimbare în strategia electorală.

În scenariile viitoare, prezența lui Nicușor Dan este inevitabilă. Mandatul său de președinte a debutat printr-o colaborare evidentă cu Ilie Bolojan. Victoria sa din mai 2025 a fost percepută ca o scăpare de sub controlul unui președinte cu tendințe extremiste, într-un climat de teamă generat de George Simion și de evenimentele legate de Georgescu. Parteneriatul dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a funcționat în acea perioadă ca o echipă bine închegată: președintele recent ales, susținut de un curent civic și pro-european de uşurare, și premierul care întruchipa speranța de ordine administrativă și reformă. Numirea lui Bolojan în funcția de premier a reprezentat expresia politică cea mai evidentă a începutului său de mandat.

Între timp, avantajul Nicușor Dan a înregistrat o scădere. Nu este vorba despre un colaps, ci despre o eroziune evidentă. Această tendință s-a accentuat în ultimele săptămâni, odată cu reacțiile la ultimele numiri în funcțiile de conducere ale parchetelor. Critici au provenit atât din partea societății civile, cât și a partidelor, inclusiv USR. Președintele a recunoscut, într-un interviu recent, că a fost criticat de susținătorii săi și lăudat de PSD pentru aceste decizii.

În același timp, Nicușor Dan a accentuat în continuare necesitatea colaborării dintre partidele pro-occidentale, asumându-și postura de mediator și negând o separare netă în disputa dintre PSD și Bolojan. Din punct de vedere politic, această atitudine are o justificare clară; cu toate acestea, pe plan electoral, consecințele sale pot fi nefaste în cazul în care va fi interpretată ca o convergență cu PSD și o detensionare a legăturii cu Bolojan, această evoluție putând afecta semnificativ percepția publică.

Un prim scenariu crucial se conturează în urma analizei. În cazul în care Nicușor Dan este perceput ca fiind din ce în ce mai aproape de PSD și se distanțează de Bolojan, atunci și-ar crea singur o dificultate pentru următorul ciclu politic. Bolojan ar putea deveni, treptat, opțiunea firească pentru acea parte a societății care respinge PSD, nu dorește să vadă AUR sau alte figuri radicale în poziții importante, însă începe să acumuleze dezamăgire față de actualul președinte. Într-un astfel de scenariu, Nicușor Dan și-ar putea asigura un contracandidat extrem de serios pentru anul 2030, mai ales dacă alegerile locale și parlamentare din 2028 vor confirma că există spațiu pentru o nouă reconfigurare a partidelor.

Un scenariu alternativ se bazează pe o colaborare pe termen lung între Dan și Bolojan. Nicușor Dan ar putea evalua prompt pericolul reprezentat de Bolojan și eforturile sale de a menține o legătură politică strânsă cu acesta. În această ipoteză, o alianță între un Nicușor Dan care păstrează funcția de președinte și un Bolojan care ar putea funcționa drept figură centrală a unei opoziții anti-PSD și anti-extremiste ar putea pune bazele unei forțe politice considerabile pentru anii 2028** și **2030. Această situație ar conduce la o competiție acerbă între această entitate politică și celelalte două grupări majore: PSD, pe de o parte, și curentul radical de tip AUR, pe de altă parte – ultimele două având baze electorale care se suprapun în aşa fel încât să ofere spațiu suplimentar unei formațiuni politice conduse de Dan și Bolojan**.

În spatele acestei mișcări, se ridică întrebarea: care partid ar putea fi principalul susținător? PNL reprezintă un factor cheie, însă extrem de imprevizibil în această ecuație. Deși până în prezent, partidul a reiterat în mod public sprijinul său pentru Bolojan, trebuie remarcat că PNL are un precedent de eliminare rapidă a liderilor săi în perioade de criză, după cum demonstrează episoadele recente legate de Orban și Câțu.

În urma acestui fapt, ipoteza că Bolojan ar putea continua să conducă partidul și guvernul pentru o perioadă, pentru ca ulterior să fie marginalizat de către o facțiune care favorizează o nouă alianță cu PSD, rămâne o posibilitate. În cazul în care PNL reiterează această abordare, există riscul de a reînnoi un tipar care i-a cauzat mai mult prejudiciu în ultimii ani prin asocierea directă cu PSD.

USR are motive întemeiate să observe cu atenție această evoluție. Ionel Bolojan a avut o relație care a părut uneori mai stabilă cu USR decât cu partidul său în ultimele luni. Această situație a fost exploatată în mod repetat de către PSD. În prezent, colaborarea strânsă dintre PNL și USR în jurul posibilității unei guvernări fără participarea PSD indică o aproximare politică deja existentă.

În viziunea USR, profilul lui Ilie Bolojan capătă o valoare deosebită, deoarece el are potențialul de a atrage un număr mai mare de susținători decât cei din propriul partid. În cazul în care Nicușor Dan continuă să fie văzut de o parte a alegătorilor săi ca asumând poziții din ce în ce mai apropiate de cele ale PSD, atunci Ilie Bolojan ar putea reprezenta pentru USR o personalitate în jurul căreia s-ar putea coagula o alianță mai extinsă decât partidul în sine. Acest scenariu ar fi extrem de important atât pentru alegerile parlamentare din 2028, cât și pentru alegerile prezidențiale din 2030.

În cadrul proiectului Bolojan 2030, se explorează posibilitatea unei reveniri electorale semnificative.

În prezent, această situație trebuie interpretată ca o radiografie a momentului actual. 2028 și 2030 sunt anii cheie pentru viitoarele scrutine locale, parlamentare și prezidențiale, perioadă în care este posibil ca partidele politice, liderii și alianțele să se transforme, iar noi personalități politice să apară pe scena publică, nemaifiind anticipate în acest moment.

În acest context, două aspecte par a fi extrem de probabile: Nicușor Dan, în calitatea sa de președinte actual și posibil candidat la un nou mandat, va juca, fără îndoială, un rol politic major, iar Ilie Bolojan a reușit deja să-și creeze o imagine suficient de puternică pentru a nu fi doar un actor important, ci și pentru a putea valorifica întreaga nemulțumire pe care PSD o va genera în continuare.

În viitorul apropiat, până în 2030, factorii care au contribuit la discreditarea lui Bolojan vor cunoaște o schimbare, astfel încât percepția publică va fi dominată de imaginea unui individ integru, care a încercat să acționeze în conformitate cu principiile și capacitățile sale, dar care a fost supus unei execuții politice din partea PSD, în numele intereselor proprii. Un individ care a ocupat deja funcția de președinte, chiar și într-o perioadă interimară, și care și-a îndeplinit onest atribuțiile pe durata mandatului său.

De ce nu și un mandat complet pentru cel mai evident oponent al PSD pe scena politică?

became

La orizontul anului 2030, tocmai elementele care au dus la marginalizarea lui Bolojan vor începe să se estompeze, iar în prim-plan va apărea portretul unui om de bună credință, care a căutat să contribuie pozitiv în limitele puterilor sale, însă a fost politic răsturnat de PSD pentru rațiuni egoiste. Acest om a exercitat deja rolul de președinte, inclusiv pe perioadă interimară, gestionându-l cu probritate.

replaced with

La 2030, factorii care au condus la erodarea imaginii lui Bolojan vor cunoaște o inversare, astfel percepția publică va fi centrată pe un om care a încercat să facă bine după principiile și puterile sale, dar care a fost victima unei execuții politice din partea PSD pentru interesele proprii. Acest individ a fost deja președinte interimar și și-a îndeplinit onorabil sarcinile.

De ce nu i-ar fi acordat un mandat complet celui care este cel mai explicit adversar al PSD?

Un articol cu caracter de opinie, inițial găzduit pe Contributors.ro, prezintă o perspectivă detaliată.