Moțiunea de cenzură a fost oficial prezentată astăzi, conform surselor.
Reforma și vânzarea sunt două concepte distincte pe care Guvernul Bolojan pare să le confunde în mod deliberat, potrivit criticilor.
Se consideră că Ilie Bolojan conduce un guvern care a ajuns într-un punct critic, unde improvizația ține loc de strategie.
În acest context, se subliniază că companiile statului nu ar trebui să fie lichidate pentru a acoperi anumite eșecuri politice.
O declarație spune:
„România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice.”
Citește șiReacția PNL după audierea lui Ilie Bolojan la DNA Iași: Există riscul ca justiția să fie percepută ca un ciocan politic
În numele unor obligații din cadrul PNRR și a unor analize superficiale, Guvernul se pregătește să implementeze cea mai vastă privatizare a activelor strategice din ultimii douăzeci de ani, proces care se desfășoară fără consultări în cadrul coaliției de guvernare, fără dezbateri publice și fără asumare politică.
În paralel, mesajul public transmis de Executiv ridică întrebări grave.
Se susține că românii sunt dispuși să investească masiv în aceste oportunități de listare.
O minciună sfruntată!
În esență, se pregătește o manevră care nul are legătură cu bunăstarea publică, o inițiativă lipsită de claritate, favorizând anumite grupuri, fiind chiar practicat de cei care propovăduiesc deschiderea: pachete de acțiuni din companii strategice de stat sunt retirate din mecanismul transparent de tranzacționare și alocate, fără să treacă prin Bursa de Valori, prin procedura de plasare rapidă, către investitori anumiți, în condiții nedivulgate, la costuri inferioare valorilor reale.
Opoziția consideră că acest mecanism promovează excluderea cetățenilor români de la procesul decizional și transferul de fonduri publice către entități private, aflate în legătură cu grupuri de interes.
PSD, AUR și Grupul PACE – Întâi România sunt partidele care susțin această moțiune de cenzură, potrivit căreia:
„Vorbim despre un mecanism care exclude românii de la participare și mută bani din proprietatea statului în buzunarele private ale unor cercuri obscure de interese.”
Premierul Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu, care deține funcția de vicepremier, sunt vizați de critici.
Tranzacții care ar putea duce la pierderea a miliarde de lei pentru statul român sunt în curs de desfășurare, datorită subevaluării activelor. Premierul Bolojan și vicepremierul Gheorghiu sunt acuzați că au permis ca aceste fonduri publice să se volatilizeze.
Consecințele acestei situații sunt mai ample: valoarea acelor companii înregistrează o scădere, influența statului în sectoare strategice se reduce, iar în cazul Romgaz, se înregistrează o coborâre sub pragurile de control critice.
Această decizie are ca efect slăbirea poziției statului exact în domeniile unde ar trebui să exercite un control mai puternic.
Oare ce alt termen poate descrie subminarea economiei naționale decât ceea ce se întâmplă în prezent?
Dacă asta nu este subminare a economiei naționale, atunci ce este?
Companiile de stat sunt în centrul atenției, după ce a fost creată o listă care le amestecă pe cele profitabile cu cele care înregistrează pierderi, în ceea ce pare a fi o manevră pentru a distrage atenția publică.
Accelerarea procesului nu are nicio legătură cu gestionarea responsabilă a puterii executive; dimpotrivă, prezintă toate caracteristicile unei afaceri lipsite de transparență care afectează patrimoniul public, camuflată sub forma unei anxiietăți financiare și a unei strategii miope, care vizează, în primul rând, companii rentabile. În climatul economic și geopolitic actual, România ar trebui să-și consolideze activele, urmând exemplul altor state membre ale , în loc să le dezmembreze și să le înstrăineze tocmai atunci când acestea generează venituri.
„În contextul economic și geopolitic actual, România ar trebui să își consolideze activele, pe modelul celorlalte state din UE, nu să le dezmembreze și să le înstrăineze exact când acestea produc venit.”
Nu există informații disponibile pentru a fi parafrazate.
PSD și AUR au planificat pentru ziua de azi, după prânz, ora 12:00, depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului sub conducerea lui Ilie Bolojan, conform informațiilor oferite de anumite surse G4Media.
Conform surselor, cele două formațiuni politice au acumulat deja semnăturile necesare de luni seară pentru a înainta o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
Pentru a declanșa această procedură, este necesar să se obțină sprijinul a cel puțin unei pătrimi din totalul reprezentanților Parlamentului, 117 de semnături fiind necesare în acest scop.
Forța politică a celor două partide este demonstrată și de numărul de semnături strânse, care depășește 220, pragul minim fiind astfel devansat considerabil.
În fapt, PSD și AUR dețin împreună un număr de 220 de parlamentari, însă pentru adoptarea moțiunii de cenzură sunt necesare 233 de voturi în Parlament.
Conform informațiilor disponibile, PSD și AUR au strâns suficientă susținere pentru a depune moțiunea de cenzură, grație sprijinului unor parlamentari independenți sau din alte formațiuni politice, care au contribuit la îndeplinirea condițiilor necesare.
Potrivit regulamentului fundamental al țării, procedura de dezbatere a moțiunii de cenzură se desfășoară la trei zile după prezentarea acesteia în ședința comună a Parlamentului.
Senatul și Camera Deputaților urmează să fie convocate într-o ședință comună de Birourile permanente reunite, după depunerea moțiunii, pentru a fi citită. Dezbaterea și votul final sunt programate să aibă loc trei zile mai târziu.
Procesul de votare se desfășoară cu ajutorul unor bile, unde bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră reprezintă un vot în favoarea moțiunii, pe când ordinea inversă a acestor acțiuni are drept rezultat un vot împotriva acesteia.
Documentul fundamental al țării prevede anumite reguli și proceduri.
Astăzi, PSD și AUR planifică depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
Camera Deputaților și Senatul, întrunite în ședință comună, au posibilitatea de a revoacă încrederea acordată Guvernului prin aprobarea unei moțiuni de cenzură, care necesită votul majorității deputaților și senatorilor.
Conform regulamentului, o moțiune de cenzură poate fi demarată de către un număr minim de deputați și senatori, reprezentând cel puțin o pătrime din totalul acestora.
Documentul este înaintat către Guvern în momentul în care este depus, fiind astfel oficializat procesul de inițiere a moțiunii de cenzură.
Moțiunea de cenzură va fi supusă dezbaterii la 3 zile după prezentarea ei în ședința comună a celor două Camere. Această dezbatere va avea loc la 3 zile de la data la care moțiunea a fost înaintată în ședința respectivă.
În cazul în care o moțiune de cenzură este respinsă, anumiți parlamentari nu sunt în măsură să lanseze o nouă inițiativă de acest fel în aceeași perioadă de sesiune, cu excepția situației în care Guvernul decide să-și asume responsabilitatea în conformitate cu prevederile articolului 114.

COMENTARII / 0