Psihologia care ține nemulțumiții în cerc vicios de plângeri

Expresiile „Nimic nu-mi merge bine”, „Numai eu am ghinion” și „Nimeni nu mă înțelege” pot ajunge să fie folosite în mod obișnuit de către indivizi care se concentrează în mod constant pe experiențele negative, adaugă Blic.

Conform unei examinări recente, acest tip de comportament nu se dovedește mereu să fie cauzat de o atitudine pesimistă. În anumite situații, acesta poate fi legat de modele de gândire care intensifică stresul și nemulțumirea.

Ce înseamnă ruminația cognitivă și cum contribuie la menținerea nemulțumirii?

Citește șiPoluarea de la avioane devine mai toxică: efectele asupra sănătății

Ruminația cognitivă apare atunci când o persoană revine în mod repetat asupra acelorași probleme, greșeli sau experiențe negative, fără să ajungă la o soluție. În loc să se concentreze asupra întrebării „Ce pot face pentru a schimba situația?”, persoana rămâne blocată în întrebări precum „De ce mi se întâmplă mereu asta?” sau „De ce sunt tratat nedrept?”.

Întoarcerea la aceleași idei poate genera un cerc vicios: sentimentele negative stimulează noi temeri, iar acestea amplifică, la rândul lor, stare de nemulțumire. Plângerile repetate pot astfel reprezenta o expresie exterioară a acestui proces psihic.

Ce factori determină ca unii indivizi să creadă că ceilalți sunt mereu responsabili?

Nemulțumirii persistente se poate manifesta printr-un tipar în care se consideră că problemele provin aproape exclusiv de la alții, de la circumstanțe sau de la ghinion. Atunci când o persoană crede că nu deține niciun control asupra evenimentelor care o ating, poate deveni mai greu să identifice acțiuni ce ar putea ameliora situația.

Această viziune nu implică faptul că faptele negative sunt fictive sau că individul nu a întâmpinat nedreptăți concrete. Problema apare când interpretările care se bazează doar pe factori externi devin răspunsul predominant la aproape orice situație.

Blocarea rutieră sau modificarea itinerarului determină reacții excesive.

toleranță redusă la frustrare poate facilita apariția plângerilor repetitive. Evenimente cotidiene – așteptarea la coadă, traficul dens, o neînțelegere cu un coleg sau ajustarea unui program – pot provoca reacții emoționale puternice.

Congestia rutieră poate determina reacții exagerate. Fotografie ilustrativă. Sursa foto: Facebook / PMB

În cazul unor indivizi, chiar și un disconfort minor poate fi dificil de tolerat. Nemulțumirea poate evolua rapid în iritare, furie sau dorința de a exprima ceea ce nu funcționează.

Caracteristici de personalitate, printre ele un grad mai înalt de nevrotism, se leagă de o sensibilitate sporită la stres și de o experimentare mai frecventă a emoțiilor negative. Aceste legături nu înseamnă, totuși, că fiecare persoană care se plânge des posedă o problemă psihologică.

În ce fel plângerile constante pot afecta relațiile.

Efectele nu se restrânge doar la starea de spirit a individului nemulțumit. Când aproape fiecare dialog devine o listă de neplăceri, prietenii, membrii familiei sau colegii pot ajunge să simtă oboseală emoțională.

Pe măsură ce trece timp, acest model poate deteriora nivelul relațiilor și poate reduce dorința persoanelor din apropiere de a se implica în conversații. În același interval, focalizarea constantă pe problemele existente, fără a căuta alternative, poate întări ideea că nimic nu evoluează.

Cercul vicios poate fi întrerupt

Manifestarea nemulțumirii nu constituie, în esență, un comportament nesănătos. Dialogurile privind experiențele dificile pot sprijini gestionarea emoțiilor, obținerea ajutorului și identificarea unor soluții. Diferența se evidențiază atunci când plângerile devin o reacție aproape automată, iar aceleași gânduri negative revin fără a produce o schimbare.

Un mod de a rupe acest ciclu este să redirecționăm focusul de la reamintirea problemei la descoperirea acțiunilor pe care individul le poate întreprinde. De exemplu, în loc să ne întrebăm

„De ce mi se întâmplă mereu asta?”

În momentele în care ruminația persistă, generează durere sau perturbează rutina și legăturile interpersonale, consultarea cu un psiholog poate facilita recunoașterea și schimbarea schemelor mentale care perpetuează nemulțumirea.