Psihologia urii online: de ce liniștiți scriu cuvinte dure

Fiecare postare a politicienilor precum Nicușor Dan și George Simion pe rețelele sociale declanșează „valuri” de ură în comentarii. Înj

Chiar dacă nu există o singură cauză a răutății pe rețelele sociale, cea mai evidentă explicație este că mediul virtual oferă un spațiu în care se pot elimina toate filtrele și se poate acționa exact așa cum dorim. Pentru ce? Pentru că nu există penalități reale. Sau nu au existat până recent. În exemplu, în Marea Britanie, un bărbat a primit o pedeapsă de 20 de luni de închisoare pentru că a difuzat pe internet mesaje care încurajau atacuri împotriva imigranților. Acest caz a avut loc în 2024.

Astfel de cazuri sunt însă rare, iar anonimatul, invizibilitatea și asincronia de pe rețelele sociale reduc autocontrolul, conform literaturii de specialitate. Experimentele au arătat că nu doar anonimatul pe rețelele sociale este responsabil pentru comportamentul agresiv al utilizatorilor, ci și sentimentul că nu sunt văzuți efectiv de măcar o pereche de ochi omenești care să îi judece.

Citește șiCovoarele dispar în 2026: ce le înlocuiește și devine trend global

Un alt concept care contribuie la răutatea din social media este dezangajarea morală. Când cineva înjură sau jignește pe rețelele sociale, el nu își abandonează standardele morale după care trăiește. În acele momente, găsește pur și simplu justificări pentru a putea trece la insulte fără să resimtă vinovăție: „merita să fie pus la punct”, „toți au comentat, nu doar eu”, „glumeam și eu”, „e doar un bot” sau „doar am zis ce gândesc”.

Mai mult, răutatea prezentă în rețelele sociale este intensificată de normele sociale din jurul nostru. De exemplu, dacă în cercul nostru de prieteni acest comportament este acceptat sau chiar recompensat, șansele de a-l adopta cresc. În plus, suntem motivați de aprecierile primite la comentarii sau postări. Mulți nu realizează că, în prezent, multe dintre aceste aprecieri provin de la conturi false, menite să susțină un conținut extrem de dur și virulent.

Studiile din domeniul personalității indică o perspectivă mai complexă privind identitatea celor răi în social media. O proporție semnificativă a violenței virtuale provine de la un grup distinct de indivizi, caracterizat prin trăsături pe care experții în psihologie le definesc ca Tetrada Întunecată: narcisismul (nevoia de a fi admirat și de a se considera superior), machiavelismul (manipularea fără scrupule a altora), psihopatia (impulsivitate și absența empatiei) și sadismul cotidian (plăcerea de a observa suferința altora).

Specialiștii au demonstrat că toate aceste trăsături de personalitate contribuie, în diferite măsuri, la manifestările agresive și violente verbale întâlnite pe platformele de socializare. Totuși, nimeni nu este complet protejat. În 2017, cercetători de la universitățile Stanford și Cornell au constatat că utilizatorii devin mai ostili în mediul online atunci când: 1) se află într-o stare de dispoziție negativ

În urma altor analize de specialitate, un studiu realizat în 2024 a demonstrat că rețelele sociale nu reflectă realitatea, ci constituie mai degrabă un mediu în care vocile cu discurs extremist se evidențiază cel mai puternic. Participanții aflați în centrul atenției nu primesc stimulare din partea algoritmului și, în consecință, devin plictisitori pentru public.

Autorii se bazează pe informații care indică faptul că 10% din utilizatorii platformei X generează în jur de 97% din materialul politic. De exemplu, în primele 15 zile de la asumarea controlului asupra Departamentului de Eficiență Guvernamentală al SUA, Elon Musk a lăsat în rețea X 1.494 de postări.

Din păcate, ura online nu reprezintă un fenomen complet uman. Modelele algoritmice ale rețelelor sociale favorizează materialele extremiste, senzaționale, șocante și încărcate cu emoții negative. Încercați un exercițiu simplu: înființați un cont pe TikTok și nu dați like niciunei postări. Doar derulați prin conținutul care vă apare la prima vizualizare. Veți fi surprinzător de ceea ce veți întâlni, fără să fiți, în niciun fel, stimulat algoritmii.

În această analiză este util să menționăm și alți factori care stimulează răutatea pe platformele online. Orice termen cu conotație moral-emoțională dintr-un mesaj sporește rata de răspândire prin fenomenul cunoscut sub den

Întrebarea persistă: dacă majoritatea ostilității provine de la o minoritate, de ce pare că internet este saturat de ură? Indivizii nu manifestă un nivel mai ridicat de ostilitate pe internet decât în viața reală. Cei care se supără online fac aceleași gesturi în persoană, iar un număr semnificativ dintre ei se concentrează pe statut, adoptând agresivitatea ca tactică. Diferența constă în faptul că, în viața reală, disputele lor se limitează la mesele din bucătărie. Pe internet, toată lumea are acces la ea.

Mai mult, cercetătorii au descoperit un efect secundar alarmant: indivizii nehostili preferă să se izoleze de dezbaterile politice de pe internet. Ei rămân cei mai zgomotoși, iar tensiunea din conversații devine chiar mai periculoasă decât în societatea în ansamblu.