Aleksandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei și sociolog în perioada 2017-2022, a discutat recent, într-un interviu acordat agenției France Presse, despre modul în care Vladimir Putin a reușit să mobilizeze elitele rusești în sprijinul războiului din Ucraina, invocând frica drept principalul factor de influență.
În descrierea sa, această categorie socială din Rusia este alcătuită dintr-un grup de „yesmeni și lachei„.
Fostul consilier al prim-vicepreședintelui Băncii Centrale a Rusiei, Prokopenko, relatează Agerpres că nivelul de paranoia impus oamenilor este extrem de ridicat, astfel încât aceștia sunt îngroziți să aibă opinii proprii și cu atât mai mult să le exprime în mod public.
„Nivelul de paranoia cu care oamenii sunt nevoiţi să trăiască este atât de mare încât le este frică să gândească – şi cu atât mai mult să se exprime”
Citește șiFoto Primele imagini cu Papa Leon al XIV-lea din spital. Suveranul Pontif a oficiat o slujbă și le-a mulțumit medicilor
Aleksandra Prokoponeko, o femeie în vârstă de 40 de ani, a decis să părăsească Rusia în luna martie a anului 2022, la scurt timp după ce conflictul la scară largă din Ucraina a izbucnit.
„Războiul a fost un eveniment care m-a schimbat profund”
, afirmă ea, adăugând că acest eveniment i-a provocat o gravă criză identitară.
„Mi-a provocat o gravă criză identitară” devine astfel o mărturie a impactului puternic pe care l-a avut asupra sa.
Stabilită în Germania, această persoană desfășoară în prezent cercetări la Carnegie Russia Eurasia Centre, fiind anterior în tranzit prin Kazahstan și Serbia.
În 2025, i-a fost atribuită de către Moscova eticheta de „agent străin”, considerată a fi echivalentă cu un dușman al statului.
Transformarea elitei ruse este subiectul cărții „De la suverani la servitori. Cum a remodelat războiul din Ucraina elita rusă”, o lucrare care va fi tradusă în limba engleză sub titlul „From Sovereigns to Servants. How the War against Ukraine Reshaped Russia’s Elite” și lansată în această vară. Autoarea acestui volum, o jurnalistă care a avut acreditare la Kremlin până în anul 2017, prezintă modul în care frica și neîncrederea au devenit sentimente dominante în rândul cercurilor înalte ale puterii din Rusia.
În cadrul întâlnirilor considerate sensibile, oamenii de afaceri și oficialii guvernamentali au adoptat practica de a-și depozita telefoanele mobile în serviete sau de a-și scoate ceasurile inteligente pentru a preveni monitorizarea efectuată de către organismele de securitate.
În urma unui incident petrecut într-un local de lux, un tânăr funcționar guvernamental de rang inferior a trăit un moment extrem de neplăcut, după ce a încercat să-și ascundă dispozitivul de comunicare. În timpul unei discuții, acesta și-a așezat telefonul pe scaun, însă într-un mod complet neintenționat, un ton de apel a răsunat de sub poziția sa incomodă, după cum relatează autoarea într-o lucrare recentă.
Această carte se bazează pe discuții-confidențiale cu personalități marcante din sfera economică și politică, care au acceptat să participe la interviuri doar sub protecția anonimatului.
Reacția elitelor de la Kremlin la anunțul de invazie a Ucrainei făcut de Putin a fost una de transformare în „lachei”. Putin a reușit să ipotecheze viitorul Rusiei în mare măsură. Frica i-a determinat pe liderii Rusiei să devină mai supuși.
În capitala Rusiei, Moscova, majoritatea oamenilor erau de părere că o invazie a Ucrainei era puțin probabilă, chiar și după ce trupele rusești au fost staționate la graniță timp de câteva luni.
Surpriza a fost mare când s-a întâmplat acest lucru.
O sursă apropiată situației a declarat următoarele:
„Bătrânul este cu siguranţă nebun, dar nu e prost”
,
potrivit autoarei care a relatat această informație.
Această declarație sugerează că Putin a fost considerat de către unii ca fiind imprevizibil, dar totuși capabil să ia decizii strategice.
Confruntarea cu războiul a constituit un eveniment traumatizant pentru clasele politice și pentru societatea economică rusă.
O sursă apropiată regimului afirmă că Putin a provocat distrugerea a ceea ce mii de oameni au construit cu eforturi susținute timp de zeci de ani, totul în doar câteva luni.
„Mii de persoane au întreprins eforturi zeci de ani construind afaceri”, dar „în numai câteva luni, Putin a distrus totul”
, potrivit acesteia.
În ciuda încercărilor unor persoane de a-l determina pe Putin să oprescă acțiunile militare, eforturile acestora au fost zadarnice.
Ulterior, elitele politice și economice au acceptat și susținut războiul în foarte scurt timp.
Igor Şuvalov, odată considerat o figură liberală cheie în guvern, a devenit unul dintre primele voci care au sprijinit conflictul. În calitate de președinte al VEB, băncii publice de dezvoltare, a participat la o petrecere îmbrăcat într-un tricou pe care era inscripționată sigla „Z”, un simbol al operațiunii militare desfășurate de Moscova. Aleksandra Prokopenko relatează că, deși niciuna dintre persoanele pe care le-a intervievat nu a exprimat susținere pentru război, toate s-au arătat reticente să-și declare poziția în public.
„Asta nu va schimba nimic şi nu va ajuta pe nimeni”, „Şi, în plus, e de groază!”
sunt cuvintele pe care acestea i le-au împărtășit jurnalistei.
Percepția asupra lui Putin a suferit o transformare semnificativă.
În ciuda faptului că funcționari izolați, precum autoarea articolului, au ales să părăsească Rusia și să-și dea demisia, nu s-a înregistrat un fenomen de demisii în masă în rândul angajaților din sectorul public al Federației Ruse. Unii dintre aceștia erau reticenți la abandonarea pozițiilor lor confortabile, în timp ce alții erau de părere că experiența lor acumulată era esențială în această perioadă critică pentru Rusia.
În urma unei analize, se observă că reprezentanții elitei ruse nu se consideră răspunzători pentru „dezastrul generat de putinism în țară”. Din cauză că le sunt frica de pierderea posesiunilor, a libertății și a vieții, acestia s-au transformat în „adulatori și servitori fideli, care se străduie să observe și să îndeplinească orice dorință autocratului”.
Potrivit afirmațiilor lui Aleksandra Prokopenko, elitele sunt profund afectate de conflict, de starea de incertitudine și de măsurile represive, resimțind puternic nevoia de schimbare.
„Toată lumea doreşte foarte mult ca războiul să ia sfârşit”
, a declarat ea.
Reacții neprevăzute au apărut în rândul elitei rusești după tentativa de rebeliune a lui Evgheni Prigojin în 2023, liderul grupării paramilitare Wagner. În loc de a fi percepuți ca o amenințare directă, acești Prigojin și mișcarea sa au fost văzuți de mulți ca o șansă de transformare a scenei politice. Potrivit unor surse, această perspectivă a fost destul de răspândită în rândul elitei de la Kremlin.
Percepția despre Putin s-a transformat în timp, conform sursei. Anterior, mulți se refereau la el folosind termenul de „șef”, însă Putin, 73 de ani, care deține puterea din 2000, este acum denumit „bătrânul” de către elitele de la Kremlin.
Viitorul Rusiei a fost ipotecat în mod semnificativ de către Putin, potrivit acesteia. Pe de altă parte, anumite grupuri din cadrul elitei ruse manifestă un profund sentiment de nemulțumire față de lumea occidentală. Această nemulțumire este cauzată, în special, de sancțiunile care vizează unele dintre entitățile lor.
Șansele de a vedea producându-se o schimbare democratică și liberală (în Rusia) sunt reduse
, a declarat Aleksandra Prokopenko într-un interviu acordat agenției AFP, evidențiind perspectivele sumbre în acest sens.
COMENTARII / 0