Putin, dependent de Xi: analiza lui Mark Galeotti după summitul China-Rusia

Xi Jinping și Vladimir Putin au avut o întâlnire extrem de cordială recent, însă realitatea este că China se află într-o poziție de forță, având în vedere că războiul purtat de Rusia continuă să aibă consecințe devastatoare, potrivit lui Mark Galeotti, istoric britanic și expert în domeniul studierii Rusiei, care a publicat o analiză în The Times.

Semnificația deplasării efectuate de Vladimir Putin în China săptămâna trecută a reflectat esența legăturii dintre Rusia și China, caracterizată printr-o atmosferă de prietenie, prilej cu care a avut loc un schimb de opinii între președintele rus și omologul său Xi Jinping privind promovarea unui sistem mondial „multipolar”, care să nu fie dominat de SUA.

25 de ani au trecut de la semnarea Tratatului de bună vecinătate, prietenie și cooperare între cele două națiuni.
În cadrul acestei vizite, liderul rus a caracterizat legăturile bilaterale ca fiind „într-o evoluție continuă și la un nivel fără precedent”.
Liderul Chinei, Xi, a avut o declarație și mai amplă, afirmând:

Citește șiRusia anunță că va „intensifica” atacurile asupra Ucrainei ca răspuns la declarațiile lui Zelenski

„Călite de vânt și ploaie și ținând pasul cu vremurile”, acestea au „atins noi culmi, ajungând în cele din urmă la un nivel istoric de parteneriat cuprinzător și interacțiune strategică în noua eră”

.

În pofida unei retorici extrem de pozitive și a înțelegerilor privind diverse domenii, de la turism la colaborare științifică, rușii au fost doar parțial satisfăcuți de rezultatele deplasării lor, ceea ce reflectă, de asemenea, diminuarea treptată a influenței Moscovei în raport cu Beijingul, care pare să considere că avantajul temporal îi este favorabil.

Nu a fost încheiat niciun acord.

În ajunul reuniunii de vârf, administrația prezidențială rusă Kremlinul a făcut aluzie la posibilitatea încheierii unui acord istoric referitor la „Puterea Siberiei 2”, o arteră de transport energetic gigantică ce se va desfășura pe o distanță de peste 2.500 de kilometri, conectând zăcămintele de gaze naturale din peninsula Yamal, situată în regiunea arctică a Rusiei, la China. Această infrastructură strategică va asigura fluxuri de energie către China cu o capacitate echivalentă dublului consumului anual de energie electrică al Regatului Unit, consolidând astfel poziția Rusiei ca furnizor principal de energie și, în același timp, accentuând dependența energetică a Beijingului de Moscova.

Putin a părăsit reuniunea fără să fi ajuns la un acord, din cauza abordării inflexibile a Chinei în negocieri, iar partea chineză nu s-a angajat în niciun fel. Singurul rezultat pentru liderul rus a fost confirmarea că proiectul este încă pe masa discuțiilor. În urma acestui eveniment, acțiunile Gazprom, gigant rus în domeniul gazelor, au înregistrat o scădere de 3,5%. Nici criza energetică globală actuală, generată de conflictul dintre administrația Trump și Iran, nu a determinat schimbarea strategiei lui Xi de diversificare a surselor de energie ale Chinei. Mai mult, China a optat pentru achiziționarea de gaz lichefiat din SUA pentru a suplini deficiențele temporare de aprovizionare.

Creșterea comercială dintre cele două entități a înregistrat o evoluție pozitivă în primele patru luni ale anului, cu o creștere de 20%, însă această realizare a fost umbrită de o scădere de 9% înregistrată în anul precedent, care a fost, în parte, o reacție la efectele perturbatoare ale conflictului din regiunea Golfului. În esență, ambele părți au dorit să valorifice la maximum această veste pozitivă.

În arena politică, retorica și aspectele teatrale sunt esențiale, iar din această perspectivă, atât Putin, cât și Xi au motive de satisfacție după summit.

Putin a obținut confirmarea că Trump, care făcuse o vizită în țară cu o săptămână în urmă, nu reuşise să-l facă pe Xi să-şi reconsideră poziția Chinei privind colaborarea cu Rusia, menținându-se astfel statu quo-ul.
După ce a găzduit o paradă de Ziua Victoriei la Moscova, în luna curentă, caracterizată printr-un număr redus de invitați internaționali și prin absența echipamentului militar tradițional, Putin a avut parte de o primire fastuoasă la Beijing, unde a fost lăudat și onorat ca un prieten, contrar eforturilor occidentale de izolare diplomatică, permițând publicului rus și celui internațional să-l observe în acest context de prietenie.

În prezent, configurația globală este dominată de China și influența sa crescândă.

Xi are interesul de a promova China drept noua capitală a diplomației mondiale, mai ales că în următoarele luni, Beijingul va găzdui liderii celorlalți patru membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. În acest context, Putin nu a fost singurul care a avut parte de o primire specială. Anterior lui Trump, atât Sir Keir Starmer, cât și președintele Macron au efectuat recent vizite în țara respectivă.

Xi Jinping și Vladimir Putin au pus împreună semnătura pe un document comun de 47 de pagini, care vorbește despre instaurarea unei ordini mondiale multipolare și despre crearea unor relații internaționale moderne.
Acest document a marcat sfârșitul dominanței țărilor occidentale, însă unii ar putea spune că scopul său real este să creeze premisele pentru o nouă ordine mondială dominată de China.

”Rusia susține obiectivul unui sistem global mai echitabil și mai rațional”

, a declarat Xi Jinping cu această ocazie.

Într-un context geopolitic complex, declarația lui Xi Jinping a avut o lovitură clară la adresa administrației Trump, avertizând că lumea se confruntă cu riscul de a „regresa la legea junglei”, unde puterea devine legea dominantă. Această afirmație a fost făcută în prezența unui lider rus, Xi Jinping și Putin , ale cărui forțe militare controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, fără ca acest paralel să fi fost subiect al vreunei observații publice.

nu e nevoie de asta Rewrite-ul asta e ok asa

Lumea se confruntă cu un avertisment din partea lui Xi, și anume că există riscul ca aceasta să „regreseze la legea junglei” unde forța brută este cea care dictează regulile . Această declarație a avut loc în contextul unei întâlniri cu Putin, al cărui stat controlează în acest moment aproximativ 20% din Ucraina, o situație care a rămas fără comentarii în ciuda aparentei ironii a situației, fiind o lovitură clară pentru fostul președinte Trump.

În acest context, deși retorica este una de apropiere, realitatea unei lumi multipolare se bazează pe pragmatism și tranzacții, în special atunci când este vorba despre legăturile dintre Rusia și China. Putin trebuie să ofere ceva în schimb pentru a primi ceva de la China, fie sub formă de compensație financiară, fie sub formă de concesii politice: Beijingul este conștient de poziția sa dominantă și acționează în consecință.

În domeniul informațiilor secrete și al strategiilor de imagine, există o realitate complexă.

Rusia se confruntă cu o nevoie stringentă de sprijin din partea Chinei, pe fondul continuării conflictului cu Ucraina și a luptelor economice cu Occidentul. China reprezintă o sursă vitală pentru microelectronică și componente asimilate pentru dronele și rachetele folosite de Rusia.

Nu există nicio îndoială că Rusia achiziționează numeroase drone, aparent pentru utilizări civile, echipate cu tehnologie FPV, direct de la furnizori chinezi.

Aceste drone sunt ulterior utilizate pentru misiuni de recunoaștere de-a lungul liniilor de front ucrainene sau, după modificări rapide, sunt transformate în atacatori kamikaze capabili să transporte încărcături explozive. Pe lângă acestea, Rusia are nevoie de sprijinul Chinei pentru procurarea unor bunuri de larg consum, dar esențiale pentru efortul de război, cum ar fi anvelopele pentru toate condițiile meteorologice și o cantitate semnificativă din compusul de nitroceluloză care asigură propulsia proiectilelor de artilerie.

În urma unei înțelegeri strategice, Moscova se află într-o poziție de dependență față de Beijing, care profită de această situație.
De pildă, gazul achiziționat de China din Rusia este facturat la tarife cu 20-30% mai mici comparativ cu prețurile practicate pentru ceilalți clienți ruși din Europa.
În plus, China a obținut avantaje în ceea ce privește accesul la noile căi comerciale maritime din regiunea arctică, pe măsură ce gheața se retrage, inclusiv printr-o investiție semnificativă într-o instalație de containere în portul rus Murmansk, situat în nordul țării.

Pe măsură ce relațiile dintre Rusia și China se aprofundează, agenții de informații din Beijing îndrăznește să escaladeze eforturile de a obține prin mijloace nelegitime rezultatele cercetărilor științifice rusești, mai ales acolo unde Rusia are o poziție dominantă la nivel global, de exemplu, în tehnologia submarinelor. În același timp, interesele rusești sunt compromise în multiple regiuni, de la continentul african și până în țările din Asia Centrală.

În Rusia, un sentiment de îngrijorare din ce în ce mai puternic a apărut în rândul clasei conducătoare cu privire la dependența pe termen lung generată de cerințele conflictului.
Experții în securitate din Rusia au avertizat cu privire la scara spionajului chinez, descriind această creștere ca fiind evidentă

din 2022

.

Interesele economice locale sunt îngrijorate de faptul că China inundează piața rusă cu produse la prețuri reduse, scopul fiind subminarea producătorilor autohtoni. Forțele armate rusești sunt preocupate de modul în care ar putea proteja granița comună lungă de peste 4.000 de kilometri. Nu este de mirare că un scandal izbucnește de fiecare dată când

apare o hartă care prezintă denumirile chinezești originale ale orașelor rusești

care au fost preluate de la Beijing în secolul al XIX-lea.

Preocuparea nu se limitează la strategia implementată sub conducerea lui Xi, ci se extinde și asupra a ceea ce ar putea succeda după liderul în vârstă de 72 de ani.
Un lider mai tânăr, care să susțină o abordare mai asertivă a politicii naționale, ar reprezenta o sursă de îngrijorare mult mai mare.

Temporalitatea acestei situații este esențială pentru a înțelege de ce strategia față de China a devenit un subiect care provoacă fisuri în Rusia. Putin și camarazii săi de arme care au ajuns la vârsta de aur au drept obiectiv principal câștigarea conflictului din Ucraina — sau, cel puțin, obținerea unui rezultat care poate fi prezentat drept o realizare. În cazul în care acest obiectiv necesită acorduri dificile cu China, acest lucru nu reprezintă o problemă — cu atât mai mult cu cât China este pregătită să facă această relație inegală mai puțin dureroasă.

Uimitor a fost modul în care Beijingul a reacționat prompt și cu fermitate la declarațiile făcute de partea americană, după vizita recentă a lui Trump, potrivit cărora Xi i-ar fi spus președintelui american că Putin ar putea „regreta” dacă invadează Ucraina. Nu neapărat fiind false, dar această afirmație putea submina prestigiul rușilor. Xi are clar o înțelegere profundă a nevoii lui Putin de a menține o imagine de mare putere.

Putin se confruntă cu o situație în care conflictul din Ucraina umbrește toate celelalte aspecte. Noua generație de lideri, care așteaptă cu interes să conducă țara, consideră că această greșeală distruge moștenirea pe care o vor primi. Economia se află într-o perioadă de stagnare, peste 300.000 de ruși au decedat și aproximativ 1 milion sunt răniți, raffinăriile de petrol sunt în flăcări, iar Rusia devine tot mai dependentă de un vecin puternic și în creștere, ale cărui obiective pe termen lung nu sunt neapărat aliniate cu cele ale Rusiei.

În prezent, parteneriatul dintre Rusia și China, deși departe de a fi „prietenia fără limite” declarată de Putin și Xi, se dovedește funcțional.
În realitate, această relație este caracterizată de o suspiciune reciprocă și de interese proprii evidente.
Cu toate acestea, atâta timp cât Putin și Xi consideră, fiecare din motivele sale, că ordinea mondială actuală a fost concepută de Occident pentru propriul său avantaj și comoditate, ei au motive întemeiate să coopereze atunci când este posibil și să ignore diferențele dintre ei atunci când este necesar.