Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții.
Critici referitori la independența justiției
Marinescu afirmă că orientarea sugerată ar putea compromite autonomia instanțelor. El consideră că declarațiile privind restricția, repartizarea și supravegherea puterii judiciare reprezintă o încercare de a schimba balanța actuală a sistemului.
Citește șiTrump i-a spus jurnalistei să tacă după întrebare blocarea accesului
„Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu.
El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor.
Marinescu estimează că anumite propuneri din program nu se bazează pe studii sau evaluări de specialitate adecvate și susține că numeroase dintre schimbările propuse au fost inițiate și respinse în trecut.
Critici au fost direcționați către reorganizarea CSM
Un segment cheie al comunicării se adresează propunerilor legate de selecția membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Marinescu neagă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră derivat din mecanismele politice și afirmă că acesta ar putea diminua influența judecătorilor și procurorilor în structurile judiciare superioare.
Conform opiniei sale, o schimbare de acest tip ar putea conduce la situații în care judecătorii din instanțele superioare să fie supuși influenței, prin legăturile electorale cu magistraturile din instanțele inferioare, în desfășurarea activității lor.
„Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”
Marinescu afirmă că această intenție ar putea avea repercusiuni asupra independenței și funcționării CSM, avertizând asupra unor posibile efecte negative.
El exprimă critică și propunere în legătură cu selecția membrilor din colegiile de conducere ale instanțelor și ale parchetelor, subpunând că o metodă asemănătoare ar fi fost aplicată anterior și ar fi provocat conflicte și blocaje administrative.
Mai multe dintre măsurile din program sunt contestate.
Marinescu afirmă că anumite dintre măsurile descrise ca scopuri viitoare sunt deja puse în aplicare sau se află în diferite etape de execuție.
În ceea ce privește digitalizarea justiției, Marinescu susține că inițiativele ECRIS V și DEN s-au încheiat deja și nu trebuie mai prezentate ca proiecte viitoare de implementare. De asemenea, el declară că digitalizarea și adoptarea inteligenței artificiale au fost deja incluse ca priorități în mandatul său.
Programul de guvernare prezentat de Mureșan cuprinde, în cadrul celor 18 măsuri din capitolul Justiție, subiecte precum digitalizarea, aplicarea inteligenței artificiale, optimizarea sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și restructurarea anumitor instituții.
Fostul ministru a exprimat nemulțumiri față de propunerea de a plasa Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) sub controlul Ministerului Afacerilor Interne, susținând că această măsură nu corectează defectele structurale ale instituției.
Referitor la lupta împotriva corupției, Marinescu susține că planul se restrânge la o descriere generală și reproșează absența unor acțiuni specifice privind recuperarea banilor obținuți prin activități ilegale, combaterea evaziunii fiscale și colaborarea judiciară la nivel internațional.
Îngrijorări în legătură cu
„monitorizarea”
litigiilor
Marinescu a subliniat un alt punct de critică: propunerea ca Ministerul Justiției să urmărească, prin intermediul unei noi structuri, controversele în care participă autorități din administrația publică.
El susține că această măsură generează îndoieli privind modul în care ar putea fi realizată o astfel de supraveghere și privind eventualele repercusiuni asupra independenței actului de justiție.
Marinescu descrie propunerea ca fiind similară unui sistem de tip „Big Brother” și solicită clarificări privind fundamentul legal și granițele unei astfel de intervenții.
Critici referitoare la prescripție și la combaterea criminalității
Referitor la lupta împotriva prescripției răspunderii penale, Marinescu susține că programul adoptă în principal o abordare politică, fără a oferi propuneri legislative concrete.
El subliniază diferențele dintre cazurile juridice referitoare la acțiunile comise post modificărilor legislative din 2022 și cele legate de fapte anterioare, argumentând că ultimele trebuie rezolvate prin aplicarea legislației și jurisprudenței corespunzătoare de către instanțe.
De asemenea, Marinescu subliniază lipsa unor măsuri detaliate pentru combaterea criminalității grave și pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de infracțiuni.
„Programul nu este reformist, ci orwellian”
La sfârșitul comunicării, Radu Marinescu susține că programul de guvernare nu constituie, în perspectiva sa, o schimbare autentică a sistemului judiciar.
„Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”
Marinescu afirmă.
El declară simultan că PSD intenționează să se pronunțe împotriva guvernului propus de Siegfried Mureșan.
COMENTARII / 0