În urma operațiunilor militare desfășurate de forțele Statelor Unite ale Americii pe teritoriul iranian, mii de rachete au fost lansate, iar majoritatea, dacă nu toate, contin wolfram, un metal caracterizat prin duritate extremă, densitate ridicată și rezistență la temperaturi înalte. Proprietățile acestui metal și ale unor aliaje ale sale permit rachetelor să străpungă blindaje și buncăre subterane.
Wolframul poate fi recuperat din anumite piese, de exemplu burghiele
, însă nu și din munițiile consumate, fiind astfel pierdut pentru totdeauna.
Citește șiCehia susține că ar fi gata să-și onoreze angajamentele față de NATO dacă Rusia atacă o țară baltică: „Desigur că ne pregătim”
În urma a patru ani de conflict în Ucraina, războiul din regiunea Orientului Mijlociu are un efect dublu: pe lângă epuizarea stocurilor de proiectile, se înregistrează și o scădere a rezervelor de materiale care sporesc eficacitatea letală a armelor. China a decis, deja, să impună restricții la export în februarie 2025, ca o reacție la tarifele vamale stabilite de SUA. În prezent, sectorul se confruntă cu o adevărată criză. Prețul parawolframatului de amoniu (APT), un intermediar esențial în producția de wolfram metalic, a înregistrat o creștere spectaculoasă, de la 400 de dolari tona, cât se înregistra în urmă cu un an, la peste 2200 de dolari tona, după cum relatează Reuters în comentarii făcute publice luni,
potrivit Agerpres
.
Atacul asupra Iranului a fost lansat cu așteptarea că rezervele uriașe de ţiţei ale Statelor Unite vor funcționa ca un scut de protecție împotriva impactului șocurilor energetice, însă, potrivit Reuters, acest scut s-a dovedit a fi mai vulnerabil decât se anticipa, a declarat Donald Trump, președintele american.
nu e corect rewritten, rewritereserves reazultatelor
Președintele american Donald Trump a inițiat războiul cu așteptarea că vastele rezerve de ţiţei ale SUA vor atenua efectele șocurilor energetice; totuși, după evaluarea făcută de Reuters, protecția oferită de aceste rezerve s-a dovedit mai fragilă decât se estima.
Preţul petrolului a înregistrat o creştere la nivel global, însă repercusiunile economice ale închiderii Strâmtorii Ormuz, ca urmare a operațiunilor militare americano-israeliene din 28 februarie, au fost mai puţin favorabile pentru Statele Unite comparativ cu alte naţiuni. Ţiţeiul Brent, care serveşte drept etalon la nivel internaţional, a înregistrat o creştere de aproximativ 55%, ajungând la un preţ de aproximativ 110 dolari pe baril, pe când West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o creştere de 50%, ajungând la 99 de dolari pe baril. Această diferenţă de preţ atinge cea mai mare valoare din ultimul deceniu, cu excepţia unei creşteri temporare observate în perioada pandemiei de COVID-19.
Transformările înregistrate pe piețele de energie reflectă o modificare profundă a configurației sectorului energetic. Statele Unite au devenit principalul producător mondial de petrol și gaze, exportând o cantitate superioară celei importate, grație extinderii semnificative a extracției de șisturi bituminoase în ultimele 15 ani. În ciuda acestui fapt, rafinăriile din SUA continuă să importe petrol pentru rafinare, inclusiv din Orientul Mijlociu, care a acoperit aproximativ 4% din necesarul de consum în anul anterior, însă America este considerabil mai puțin expusă repercursiunilor directe ale conflictului în comparație cu Asia sau Europa.
Potrivit analistului Ron Bousso, avantajul Statelor Unite se diminua rapid, însă opiniile sale nu sunt neapărat împărtășite de Reuters, după cum se menționează.
În urma schimbărilor în dinamica globală, importatorii asiatici și europeni se reorientează către surse de energie alternative, printre care și Statele Unite ale Americii. Exporturile SUA de ţiţei se apropie de un nou record, cu 4,6 milioane de barili de ţiţei pe zi și 3,2 milioane de barili de carburanţi rafinaţi zilnic, în special benzină și motorină. Această tendință exercită o influență considerabilă asupra cererii interne de carburanți în SUA.
În ultimele săptămâni, prețul benzinei în Statele Unite ale Americii a înregistrat o creștere semnificativă, depășind 30%, iar tendința indică o posibilă depășire a pragului de 4 dolari pe galon în zilele următoare. În ciuda încercărilor administrației de a limita această creștere, costurile continuă să se ridice. De asemenea, prețul motorinei a atins 5 dolari pe galon (aproximativ 1,32 euro pe litru) în cursul săptămânii trecute, o valoare care a fost înregistrată doar o dată în istorie.
În urma analizei, rezultă că pieţele petroliere sunt extrem de interconectate, astfel încât o țară care dispune de resurse proprii nu este automat ferită de impactul destabilizării, după cum afirmă un jurnalist.
COMENTARII / 0