Consecințele energetice ale conflictului din Iran au determinat liderii mondiali să reexamineze strategiile pentru diminuarea dependenței de importurile de petrol și gaze, fiind avansate idei de extindere a energiei nucleare și a surselor regenerabile, majorare a rezervelor strategice și a producției interne, precum și diversificare a surselor externe de aprovizionare, potrivit unei analize efectuate de Reuters și relatate de Agerpres.
Continuarea articolului este prezentată mai jos.
Evenimentul recent din Iran a determinat o reconsiderare globală a dependenţei de resursele energetice tradiţionale, după ce Strâmtoarea Ormuz a fost închisă în urma incidentului din 28 februarie, orchestrat de SUA şi Israel. Acest al treilea şoc energetic internaţional al deceniului a readus în atenţie pericolele asociate cu fluxul neîntrerupt de petrol care alimentează creşterea economică. În plus, a consolidat opinia că era combustibililor fosili se apropie de sfârşit.
Citește șiDonald Trump i-a propus lui Xi Jinping ca SUA să vândă arme Chinei, spune ambasadorul american la Beijing
Energia a devenit o problemă stringentă în ultima perioadă, potrivit lui Geoffrey Pyatt, director general la McLarty Associates, o firmă de consultanță din SUA.
„Subiectul securităţii energetice nu a fost niciodată atât de acut ca acum. Până acum câteva săptămâni, pieţele considerau resursele din Golf ca fiind de la sine înţelese. Acest lucru nu va fi valabil şi în viitor”
Pyatt a făcut această declarație în contextul în care percepțiile pieței cu privire la resursele din Golf s-au schimbat radical.
În urma unui nou impuls, principalele națiuni consumatoare de energie au reactivat examinarea strategiei lor energetice.
În ultimele zile, Uniunea Europeană a anunţat noi angajamente financiare în favoarea energiei nucleare, după o perioadă de mai multe decenii în care numeroase centrale nucleare au fost închise.
Şi alţi importatori majori de energie îşi propun să-şi diversifice sursele de alimentare cu combustibil, în scopul de a-şi reduce vulnerabilitatea la potenţiale riscuri.
China a fost sfătuită să grăbească schimbarea către sursele de energie regenerabilă, în urma analizei unui posibil blocaj în Strâmtoarea Ormuz.
Un organism de planificare economică de top din China a sugerat extinderea rezervelor de urgenţă şi diversificarea surselor de energie prin creşterea importurilor de la furnizori alternativi.
Acest organism a recomandat accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă pentru a diminua vulnerabilitatea economiei la posibilele perturbări în aprovizionarea cu petrol şi gaze.
Schimbări în politica energetică sunt aşteptate la nivel global, ca urmare a conflictului din Iran, potrivit declaraţiilor lui Wang Jin, membru al Beijing Club for International Dialogue, un organism de analiză sprijinit de Ministerul chinez al Afacerilor Externe.
„Nu numai China, ci în întreaga lume, guvernele îşi vor reconsidera liniile de aprovizionare cu energie şi sistemele de producţie şi poate vor acorda mai multă atenţie energiei nucleare şi curate”
, a afirmat Wang Jin într-un interviu acordat Reuters.
Urmare a unei conjuncturi nefaste, lumea se confruntă cu o nouă provocare majoră, care survine după o perioadă marcată de două evenimente cheie: 2022, anul în care Rusia a inițiat o operațiune militară în Ucraina, determinând Europa să-și reconfigureze strategia de importuri energetice; și 2020, când pandemia de COVID-19 a dus la o scădere abruptă și masivă a cererii globale pentru combustibili fosili. Această scădere a fost urmată de o creștere rapidă a cererii, cu care principalele entități producătoare la nivel global nu erau pregătite să se confrunte.
Conflitul din Iran a declanșat o criză energetică în Asia, unde Orientul Mijlociu reprezintă sursa principală pentru importurile de petrol și gaze lichefiate. În urma acestei situații, regiunea suportă consecințe majore, atât din cauza prețurilor majorate, cât și a posibilelor întreruperi fizice ale furnizării.
Reducerea livrărilor
de petrol și gaze a impus rafinăriilor din Singapore și Malaezia să-și reducă producția. În același timp, companiile de petrochimie din Japonia și Taiwan au fost nevoite să limiteze livrările către clienții lor.
Conflictul din Iran a reaprins interesul pentru energia nucleară ca o soluție pentru diminuarea dependenței de gaze naturale și alți combustibili fosili în regiune.
În urma evenimentelor din Iran, o nouă strategie globală de reducere a dependenței de combustibili fosili a fost lansată.
La Taiwan, pe 11 martie, Kung Ming-hsin, ministrul economiei, a făcut publică o declarație privind reactivarea ultimei centrale nucleare a insulei.
Această centrală fusese închisă în mai 2025 și se datora criticilor aduse de principalul partid de opoziție, care a contestat decizia guvernului de a abandona treptat energia nucleară, tocmai după ce conflictul din Iran a izbucnit.
O treime din gazele lichefiate pe care Taiwanul le utilizează provin din Qatar, iar producția acestuia din urmă a înregistrat scăderi din cauza războiului din Iran.
În urma evenimentelor recente din Iran, la Tokyo au avut loc deja discuții privind reactivarea centralelor nucleare inactive din 2011, ca urmare a catastrofei de la Fukushima, eforturile Japoniei fiind concentrate pe diminuarea ponderii importurilor energetice în bilanțul național.
Sanae Takaichi, prim-ministrul în exercițiu, a fost îndemnat de către reprezentanții clasei politice să implementeze măsuri suplimentare de sprijin pentru sectorul industrial, odată cu declanșarea războiului din Iran.
Sinopec, o companie chineză de rafinare, a scăzut cu 10% cantitatea de petrol iranian pe care o prelucrează în rafinăriile sale de pe teritoriul Chinei. În paralel, guvernul Chinei a luat măsuri pentru interzicerea exportului de carburanți, în scopul de a preveni eventuale deficite interne de combustibil. Aceste decizii au fost luate în contextul situației actuale din Iran. Cu toate acestea, China pare a fi relativ protejată datorită zestrei sale consistente de petrol destinate situațiilor de urgență și procentului ridicat de vehicule electrice, care depășește jumătate din totalul vânzărilor de automobile noi pe plan intern. În plus, mai mult de jumătate din energia electrică produsă în rețeaua sa este generată din surse regenerabile.
În urma unui impuls puternic, reprezentanții guvernelor și liderii companiilor din Japonia, Taiwan, Bangladesh și Pakistan au informat Reuters că planifică o strategie de diversificare a importurilor, optând pentru achiziționarea de gaze lichefiate pe piața spot, în detrimentul contractelor pe durate lungi din regiunea Orientului Mijlociu.
De la declanșarea conflictului, Uniunea Europeană a înregistrat o creștere a cheltuielilor pentru importurile de combustibili fosili cu 6 miliarde de euro, ceea ce a exercitat o influență directă asupra majorării costurilor energiei electrice în regiune.
Într-o declarație recentă, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a accentuat că Europa se confruntă cu un dezavantaj structural major din cauza „dependenței totale de importurile costisitoare și fluctuante” de combustibili fosili.
„Dependenţa completă de importurile scumpe şi volatile”
de combustibili fosili a fost subliniată ca o problemă critică.
Acest avertisment a venit în cadrul unui discurs ținut pe 10 martie, odată cu lansarea unui nou program care include acordarea a 200 de milioane de euro sub formă de garanții.
Aceste garanții sunt destinate să atragă investiții private în tehnologii nucleare inovatoare.
Decizia de a diminua importanța energiei nucleare în cadrul energetic european în ultimele două decenii și jumătate a reprezentat o eroare majoră din punct de vedere strategic, potrivit declarațiilor lui von der Leyen. În perioada recentă, Germania și alte țări membre ale UE au luat decizia de a închide centralele nucleare, invocând riscurile de accidente și problemele legate de deșeurile radioactive, drept urmare ponderea energiei nucleare a scăzut la 15% din totalul producției de energie a UE, comparativ cu aproximativ o treime în anul 1990.
Concentrarea Statelor Unite pe reducerea impactului războiului din Iran asupra pieţei energetice globale se datorează în mare parte poziţiei lor de principal producător mondial de petrol şi gaze. În ciuda acestui statut, ţara îşi acoperă nevoile interne în mare parte prin producţia internă, doar o mică parte din necesarul său fiind asigurat prin importuri din regiunea Orientului Mijlociu. În prezent, administraţia de la Washington îşi îndreaptă eforturile în principal spre stabilizarea preţurilor globale la energie pe durata conflictului.
În cadrul demersului său, administraţia Trump a decis să ridice anumite restricții impuse Rusiei, facilitând astfel posibilitatea ca alte națiuni să achiziționeze cantități mai mari de petrol rusesc. Această decizie reprezintă o schimbare parțială de direcție față de abordarea anterioară a Washingtonului, care viza diminuarea veniturilor Moscovei obținute din vânzarea de petrol, venituri care erau ulterior folosite pentru finanțarea acțiunilor militare din Ucraina.
Analiștii financiari consideră că Iranul aflat în criză ar putea duce la o nouă evaluare a restricțiilor occidentale impuse exporturilor de gaze lichefiate din Rusia.
Strategiile ambițioase ale Uniunii Europene pentru energie verde ar putea reduce vulnerabilitatea sa la crize similare celei generate de conflictul din Iran. Bart Groothuis, membru al Parlamentului European și vicepreședinte al delegației pentru relaţiile cu Iranul, a exprimat însă o rezervă.
„Dar riscă şi să construiască o nouă dependenţă de China”
, a declarat el. Groothuis a explicat că UE ar putea crea noi probleme în infrastructura sa energetică prin dependența de tehnologie chineză.
„Construim noi dependenţe şi noi probleme în cadrul infrastructurii noastre energetice prin construirea de dependenţe, dependenţe totale, de hardware şi software chinezesc”
, a adăugat el.
COMENTARII / 0