Război paralel în umbra Iranului: mari producători de petrol pe punctul de a izbucni în conflict deschis

De peste cinci săptămâni, zeci de drone explozive au fost lansate de militanți irakieni, care primesc sprijin din partea Iranului, împotriva Arabiei Saudite și altor...

De peste cinci săptămâni, zeci de drone explozive au fost lansate de militanți irakieni, care primesc sprijin din partea Iranului, împotriva Arabiei Saudite și altor țări situate în regiunea Golfului Persic.
În paralel, un posibil conflict se conturează, odată cu aceste atacuri care au loc pe teritoriul Irakului, fără să fie exclusă posibilitatea escaladării într-un război care ar putea implica unele dintre cele mai mari puteri economice mondiale, în special datorită capacităților lor de producție de petrol.
Acestă situație are loc în umbra unui conflict deja existent, declanșat de SUA și Israel.

Conform informațiilor furnizate de o sursă din Arabia Saudită citată de Wall Street Journal, o proporție semnificativă, de până la jumătate, din totalul de aproape 1.000 de atacuri cu drone lansate împotriva Arabiei Saudite își are originea în Irak.

Yanbu, un oraș portuar situat pe coasta Mării Roșii, a fost scena unor atacuri care au vizat o rafinărie saudită, esențială pentru transportul de gaze și petrol din Golful Persic, care evită aglomeratul punct de trecere Strâmtoarea Ormuz.
În plus, câmpurile de țiței din partea estică a Arabiei Saudite au fost, de asemenea, ținta unor atacuri.

Citește șiBundeswehr adoptă dronă: regim autonom inspirat de războiul din Ucraina

Atacuri cu drone, lanisate din Irak, au avut ca țintă aeroportul unic din Kuweit și diverse obiective situate în Bahrain, fenomen care a persistat chiar și după promulgarea armistițiului în luna aprilie de către președintele american Donald Trump.

În Irak, active ale țărilor arabe din Golful Persic au fost luate în vizor de către militanți susținuți de Iran, inclusiv consulatul Kuweitului din Basra și reprezentanța diplomatică a Emiratelor Arabe Unite din zona Kurdistan.

În paralel, un alt conflict se derulează fără să atragă atenția asupra sa, fiind eclipsat de războiul dintre SUA, Israel și Iran, care a izbucnit la sfârșitul lunii februarie.

În urma dezordinii provocate de ofensiva militară americană în Irak, milițiile șiite au cunoscut o dezvoltare semnificativă, transformându-se într-o forță influentă în regiune.

În regiune, Irak și Liban sunt scena unor evoluții care au potențialul de a escalada conflictul, în special prin intermediul unor miliții care au deja o prezență activă.

Grupul Hezbollah din Liban a lansat rachete asupra Israelului

, ceea ce indică o extindere a arenei de confruntare.
Astfel, Teheranul dispune acum de oportunități multiple și de o gamă mai largă de mijloace pentru a riposta împotriva adversarilor săi, inclusiv prin intermediul grupului Hezbollah și al altor miliții irakiene.

Statele Unite au emis o avertizare cu privire la posibilitatea unor noi acte de violență orchestrate de militanți și au sfătuit cetățenii americani să evite cu orice preț ambasada și reprezentanțele diplomatice ale SUA din Irak. În contextul conflictului prelungit, misiunea diplomatică americană din Bagdad a fost deja ținta mai multor atacuri și a procedat la retragerea unei părți semnificative a personalului său.

ocupantă

a fost termenul folosit de liderii milițiilor pentru a descrie armata americană.

  • au luptat contra armatei americane
  • au apărat zonele cu populații șiite

→ reformulare corectă fără lista și cu citatul la final

În urma dezordinii instaurate după intervenția militară americană din 2003, au apărut miliții șiite irakiene.
Acestea au protejat comunitățile șiite locale de atacurile grupărilor militante sunite și s-au confruntat cu forțele armate americane.
Liderii lor au considerat armata americană ca fiind forțe de ocupație.

ocupantă

Milițiile șiite au îndeplinit două roluri principale:

  • au luptat contra armatei americane,
  • au apărat zonele cu populații șiite.

În urma unei mișcări strategice, Iranul a livrat echipamente militare acestor organizații, care ulterior au devenit actori cheie în confruntările împotriva grupării jihadiste ISIS, ce a reușit să controleze teritorii extinse în Irak și Siria începând cu anul 2014.

În prezent, în Irak sunt active numeroase miliții, în număr de zeci, având în rândurile lor aproximativ un sfert de milion de luptători. Aceste grupări dispun de fonduri financiare considerabile, de miliarde de dolari și de un arsenal diversificat, care cuprinde rachete cu rază lungă de acțiune.

Conflictul din Iran amenință și existența unor grupuri militare din Irak care au legături strânse cu Iranul. Irakul și regiunea sunt astfel expuse la noi tensiuni.

În Irak, influența politică este exercitată de grupări proiraniene puternice, printre care Kataib Hezbollah și Asaib Ahl al-Haq. Aceste organizații au o anumită putere politică în cadrul administrațiilor din Iran și Irak.

De mai multă vreme, anumite grupuri îi amenință pe cei din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit din pricina sprijinului acordat opoziției iraniene și a legăturilor strânse cu SUA.

Înainte de izbucnirea conflictului din Iran, militanții au desfășurat cu succes multiple operațiuni ofensive, printre care și un atac cu drone care a vizat un complex regal important situat în inima capitalei Riad din Arabia Saudită, precum și o bază militară izolată în regiunea deșertică utilizată de familia regală.

În contextul conflictului din Iran din iunie anul trecut, grupurile militante din Irak și Hezbollah din Liban nu au fost actori principali.
Acum însă, schimbarea majoră o constituie faptul că Teheranul se confruntă cu o provocare fundamentală care îi amenință însăși existența, punând astfel în pericol și viabilitatea formațiunilor aliate pro-iraniene.

În urma unei perioade prelungite de agresiuni repetate din partea Iranului, care au afectat grav sistemele energetice, țările arabe riverane Golfului Persic consideră Irakul ca o zonă cheie unde pot riposta fără să atace direct Iranul, ceea ce ar duce la o escaladare majoră a conflictului.

În legătură cu un posibil conflict, Michael Knights, cercetător la Institutul Washington și afiliat firmei de consultanță strategică Horizon Engage, a declarat:

„Irakul este locul unde ei pot contraataca și ar fi acceptabil”

.
Această afirmație a fost făcută în contextul unei posibile escaladări a tensiunilor, potrivit lui Michael Knights.

În opinia lui Knights, Irakul reprezintă un cadru ideal pentru statele din Golful Persic pentru a-și demonstra puterea, în cazul în care doresc să transmită un mesaj clar că orice agresiune îndreptată împotriva lor nu va rămâne fără consecințe.
Irakul este, potrivit acestuia, locul unde aceste țări își pot face simțită prezența și puterea.

Dacă au nevoie să arate că nimeni nu poate scăpa nepedepsit pentru atacurile lansate asupra lor, Irakul este locul cel mai bun unde țările din Golful Persic pot face o demonstrație de forță

, a mai spus Knights.

În anumite cazuri, forțele militare susținute de Iran au acumulat o putere superioară celei deținute de armatele naționale din țările lor de origine Iran.

Este probabil ca Arabia Saudită să inițieze acțiuni militare demonstrative pe teritoriul Irakului, având drept scop descurajarea milițiilor susținute de Iran, în vreme ce statele Kuweit și Bahrain ar putea acorda permisiunea Statelor Unite de a utiliza teritoriul lor pentru lansarea de atacuri cu rachete împotriva acestor grupări.

În anumite situații, forțele militante au dovedit o putere superioară chiar și armatei guvernamentale, Hezbollah din Liban fiind un exemplu elocvent.

Legături tensionate au existat dintotdeauna între Irak și țările vecine. În 1990, sub conducerea dictatorului Saddam Hussein, Irakul a efectuat o invazie în Kuweit și a făcut publice amenințări privind o posibilă extindere a acțiunilor sale militare și asupra Arabiei Saudite, obiectivul fiind acela de a obține controlul asupra a peste 30% din rezervele mondiale de petrol dovedite.

În urma desfășurării a sute de mii de militari americani în regiune, Arabia Saudită și Kuweit au devenit gazde pentru forțele armate americane, care au avut drept misiune contracararea avansului armatei irakiene.
Această armată a efectuat zeci de lansări de rachete Scud împotriva teritoriului saudit, determinând intervenția promptă a militarilor americani.

Nu există informații suplimentare în textul original care să necesite citate directe.

2003 a marcat reîntoarcerea forțelor militare americane cu scopul de a înlătura regimul condus de Saddam, țara vecină Kuweit fiind utilizată drept bază principală pentru lansarea operațiunii terestre de invazie.

În Irak, acțiunile agresive ale militanților primesc sprijin de la Gărzile Revoluționare ale Iranului.

Nu există declarații oficiale

.

În urma alegerilor încărcate de tensiuni din noiembrie, Nouri al-Maliki, fostul prim-ministru irakian cu legături strânse atât cu milițiile susținute de Iran, cât și cu Teheranul însuși, era considerat drept favorit pentru a conduce viitorul guvern, însă Trump a exprimat o opoziție fermă față de această posibilitate.

Libertatea de acțiune a militanților a cunoscut o creștere semnificativă comparativ cu perioada precedentă, iar Gărzile Revoluționare din Iran au devenit mult mai proactive în sprijinirea atacurilor acestora, după cum afirmă Renad Mansour, cercetător la institutul Chatham House din Londra.

Mansour a explicat că Teheranul reprezintă o sursă vitală de putere pentru aceste grupări de rezistență, iar o posibilă prăbușire sau fragmentare a regimului iranian ar putea avea consecințe existențiale pentru ele.

„Perspectiva prăbușirii sau chiar și a fragmentării sau degradării regimului de la Teheran, în special pentru aceste grupări de rezistență, este una existențială, pentru că [Iranul] este principala lor sursă de putere”

Consecințele unui conflict împotriva Iranului sunt făcute cunoscute prin strategia de a perturbă și a strica planurile, a arătat o sursă relevantă.

„Strategia pentru Iran și, deci, pentru aceste grupuri care se află sub comanda Iranului în acest război este să strice planurile, să perturbe și să arate care sunt consecințele”

războiului contra Iranului.

COMENTARII / 0