Războiul din Iran provoacă șoc energetic, punând UE în dificultate

Liderii de stat și de guvern ai statelor membre ale UE caută soluții pentru a reduce creșterea alarmantă a costurilor energiei, însă conflictul inițiat de președintele SUA, Donald Trump, împotriva Iranului le oferă foarte puține alternative viabile, anunță Bloomberg, menționat de Agerpres.

Creșterea continuă a cheltuielilor energice reprezintă nucleul unei discuții mai largi despre competitivitatea europeană, care va avea loc joi în Brussels, unde liderii Uniunii Europă se adună la Consiliul European de toamnă. Confruntarea din Golful Persic a determinat o majorare a prețurilor la petrol și gaze, alimentând inflația și încetinind creșterea economică în întregul bloc comunitar.

Costurile energiei reprezintă o problemă fără soluții rapide.

Citește șiCo-fondatorul AUR Marius Lulea acuză că a fost amenințat după ce a găsit în fața casei un cap de porc

Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, care a preferat să rămână anonim, Comisia Europeană, corpul executiv al Uniunii Europene, intenționează să informeze liderii continentului că nu există o soluție magică pentru a reduce costurile ridicate ale energiei. În plus, conflictul din Iran a înscris până în prezent un cost suplimentar de peste 100 de miliarde de euro la facturile europene pentru importurile de combustibili fosili, în timp ce rezervele de gaze ale zonei au scăzut la niveluri istorice minime în pragul sezonului rece.

Țările membre ale UE se confruntă cu presiuni similare: limitarea prețurilor și scăderile de impozite generează un cost fiscal semnificativ, într-o perioadă în care bugetele guvernamentale devin din ce în ce mai tensionate. Dobânzile mari agravează și mai mult această situație.

„Liderii UE se confruntă cu un al doilea şoc energetic în decurs de patru ani. De data aceasta, pe fondul unei datorii publice mai mari și al unor costuri mai ridicate cu împrumuturile”

Elise Viadere, cercetător la Centre for European Reform, a spus.

Acțiunile evaluate de către Comisia Europeană.

Comisia Europeană evaluează posibilitatea de a extinde achizițiile comune de energie, în timp ce amână aplicarea unor reglementări privind emisiile de metan la importurile de combustibili fosili și prelungeste acordarea de ajutoare de stat pentru industriile grav afectate. Opțiunile rapide la dispoziția UE sunt limitate, iar aceste măsuri nu contribuie la reducerea prețurilor pe termen scurt; Uniunea Europene rămâne dependentă de importurile de petrol și gaze.

Conform unui proiect de document analizat de Bloomberg, liderii UE intenționează să solicite Comisiei Europene propunerea unor măsuri adiționale pentru a atenua creșterea explozivă a prețurilor la energie pe termen scurt. În document nu se precizează însă care vor fi aceste măsuri.

În același timp cu summitul de joi al liderilor UE, se desfășoară o întâlnire a Agenției Internaționale pentru Energie, în cadrul căreia se prevede să se ia o hotărâre referitoare la angajamentul statelor din G7 de a introduce rapid pe piață o porțiune din rezervele strategice de motorină.

Impozit asupra câștigurilor extraordinare ale firmelor din sectorul energetic.

Comisia Europeană analizează posibilitatea introducerii, la nivelul întregului bloc comunitar, a unei taxe pe profiturile excepţionale realizate de companiile din sectorul energetic. Această iniţiativă aminteşte de „contribuţia de solidaritate” impusă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, o taxă de 33% aplicată profiturilor excedentare ale companiilor energetice. De asemenea, a fost introdus un plafon al veniturilor pentru aşa-numiţii producători de energie electrică „inframarginali”, precum cei din surse eoliene şi fotovoltaice.

Totuși, o astfel de inițiativă ar putea să se confrunte cu opoziția state membre. De asemenea, există temeri că restrângerea profitului din sectorul energetic ar putea inhiba investițiile necesare în rafinării, indispensabile pentru a garanta aprovizionarea cetățenilor și a industriei de apărare din zonă.

Specialiștii solicită măsuri fundamentale cu perspectivă de lungă durată.

Potrivit lui Simone Tagliapietra, director adjunct al think‑tank-ului Bruegel, liderii Uniunii Europene trebuie să se concentreze pe strategii pe termen lung pentru a diminua costurile energiei electrice.

„O reducere structurală a preţurilor la electricitate necesită timp şi soluţii structurale, precum o integrare mai profundă a sistemului european de energie electrică. Fără o direcţionare politică fermă din partea liderilor UE pentru a urma această cale, nu este posibil niciun progres real”, a spus Simone Tagliapietra.