În 2026, un studiu bazat pe un sondaj reprezentativ realizat în mai 2024 a estimat că 31,2% dintre adulții examinați prezintă semne compatibile cu tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) sau cu tulburarea de stres posttraumatic complex (CPTSD), conform publicației The Conversation.
Studiul a adus laolaltă experți proveniți din King’s College London, Kyiv School of Economics, George Washington University, University of Manchester și alte instituții internaționale. Întrebările au fost conduse de către Kyiv International Institute of Sociology. Concluziile furnizează una dintre cele mai complete perspective până în prezent privind efectele psihologice ale conflictului asupra comunității civile ucrainene.
Din fiecare grup de trei adulți, unul este afectat de traume. Ce au constatat cercetătorii?

În cadrul studiului, s-au implicat 2.504 adulți rezidenți în zonele Ucrainei sub jurisdicția autorităților din Kiev. Alegerea participanților s-a realizat aleatoriu, iar interviurile au avut loc telefonic, incluzând și persoane care au fost nevoite să abandoneze locuințele. Mai mult de trei sferturi dintre respondenți au menționat că au suferit cel puțin un incident traumatic în perioada adultă. Aproximativ jumătate dintre ei au raportat că au experimentat evenimente traumatizante încă din copilărie.
Atacurile de artillerie, ruina caselor, moartea celor dragi și relocarea familiilor aparțin experiențelor raportate de participanți. În jur de un sfert dintre adulții din studiu au îndeplinit condițiile
Ternopil, Ucraina, 19-20 noiembrie 2025. Douăzeci și două de persoane sunt în continuare date dispărute după atacul rusesc asupra orașului Ternopil, din vestul Ucrainei, soldat cu 26 de morți și peste 90 de răniți. Fotografie: Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, via ABACAPRESS.COM.
Starea de PTSD poate apărea sub forma amintirilor intruzive, coșmarurilor, evitării evenimentelor legate de traumă și a unei stări constante de vigilentă. În versiunea sa complexă, se observă dificultăți persistente în controlul emoțiilor, tulburări ale imaginii de sine și deteriorarea relațiilor interpersonale. Specialiștii subliniază că concluziile sunt estimări, obținute prin evaluarea simptomelor, și nu reprezintă diagnostice clinice individuale. În plus, cercetarea nu a inclus în mod sistematic militari și nu a acoperit zonele sub ocupație rusă.
Printre cei mai vulnerabili se numără femeile și persoanele strămutate.
Examinarea a determinat diverse grupuri de indivizi cu o șansă crescută să satisfacă condițiile pentru afecțiunile legate de traume. Femeile au manifestat un nivel de risc superior comparativ cu bărbații. Aceeași tendință a fost constată și la persoanele relocat, la cei cu un grad de instruire mai scăzut și la cei care au avut experiență militară prealabilă.
Unul dintre cele mai importante rezultate privește acumularea traumelor. Cu cât o persoană a trecut prin mai multe experiențe violente sau amenințătoare de-a lungul vieții, cu atât a crescut probabilitatea apariției simptomelor de PTSD sau CPTSD. Expunerea la violența altor persoane și experiențele în care viața a fost pusă în pericol au prezentat cele mai puternice asocieri cu aceste tulburări.
Cercetătorii subliniază că consecințele psihologice ale războiului nu au început în februarie 2022. Confruntarea din Donbas, anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și traumele anterioare au alimentat o sarcină psihologică de durată.
Populația rămâne sub amenințare. De ce reabilitarea este atât de complicată.
Ucraina prezintă o particularitate: evenimentele traumatizante nu se limitează exclusiv la trecut. Pentru numeroase persoane, amenințarea bombardamentelor, pierderea locuinței sau despărțirea de familie continuă să constituie pericole reale. Această realitate face dificilă interpretarea simptomelor psihologice. O stare constantă de alertă, de exemplu, poate fi atât un semn al stresului posttraumatic, cât și o reacție justificată la un pericol actual.
ZAPOROJIE, UCRAINA – 16 DECEMBRIE. Echipaje ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei (SES) intervin după un atac aerian rusesc în Zaporojie. Administrația Militară Regională Zaporojie / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Experții recurg la noțiunea de „stres traumatic continuu” pentru a caracteriza cazurile în care indivizii se confruntă cu amenințări recurente, fără a exista un punct definit în care trauma se oprește. Studiul a relevat, surprinzător, că PTSD apare mult mai des decât forma complexă, în ciuda faptului că populația ucraineană suferă de ani întregi de experiențe traumatizante.
Nu s-a găsit încă o explicație finală. Se susține că sprijinul comunitar, solidaritatea socială și identitatea națională ar putea ajuta la protejarea individului de efectele psihologice pe termen lung. Totuși, această presupunere cere investigații suplimentare.
Impactul conflictului poate influența Ucraina timp de generații.
Autorii studiului subliniază că extinderea problemelor de sănătate mintală ar putea să învingă posibilitatea serviciilor specializate de a trata pe toți cei afectați. În afară de terapiile pentru traume, cercetătorii sugerează crearea de programe comunitare, stabilirea de rețele de sprijin reciproc și inițiative care întăresc legăturile sociale.
Impactul psihologic al conflictului nu afectează doar bunăstarea personală, ci și relațiile interumane, unitatea comunităților și abilitatea societății de a se reface. Cercetarea prezintă, de asemenea, limitări semnificative. Entrevistarea prin telefon a exclus persoanele fără telefon, iar unii respondenți ar fi putut alege să nu discute despre evenimentele traumatizante. Mai mult, informațiile prezintă starea din mai 2024, nu evoluția curentă a simptomelor în rândul populației.
COMENTARII / 0