Economia națiunii persane traversează un moment extrem de dificil, marcat de efectele devastatoare ale conflictului, sancțiunilor internaționale și blocadei navale impuse de SUA. În acest context, inflația anuală a depășit 53%, înregistrând o creștere alarmantă.
În consecință, numeroși locuitori ai Iranului se confruntă cu dificultăți financiare majore, pierderi masive de locuri de muncă și o scădere drastică a puterii de cumpărare.
„Cumpărăm doar pâine și cartofi”
Citește șiExpulzarea a doi delegați iranieni la ONU din Statele Unite
, afirmă mulți iranieni, evidențiind astfel limitările financiare severe cu care se confruntă în viața de zi cu zi.
Turbulențele economice globale și aprovizionarea mondială cu energie sunt puternic influențate de controlul pe care Iranul îl exercită asupra Strâmtorii Ormuz, însă problemele economice interne ale Republicii Islamice pun la încercare rezistența țării în fața războiului și capacitatea sa de a sfida exigențele Washingtonului, potrivit Euronews.
Viața cotidiană a iranienilor a fost puternic afectată de creșteri bruște ale costurilor produselor alimentare, farmaceutice și altor bunuri de larg consum.
Industriile vitale au suportat avariile provocate de atacuri și internetul a fost suspendat timp de mai multe luni de către administrația țării, ceea ce a dus la
pierderi masive de locuri de muncă și închideri de afaceri
.
Consecințele economice ale conflictului și embargoului impus de SUA prin blocada navală americană au avut un impact fără precedent asupra economiei iraniene, potrivit declarațiilor lui Hadi Kahalzadeh, economist și cercetător în cadrul Universității Brandeis.
Iranul a făcut față timp de decenii la presiunile și sancțiunile economice
, iar reziliența sa nu a fost compromisă, a adăugat el.
Consecințele economice pentru Iran sunt anticipate a fi severe, însă colapsul economic complet sau penuria totală de bunuri esențiale ar putea fi evitate, potrivit acestuia.
„Iranul poate probabil evita un colaps economic complet sau o penurie totală de bunuri esențiale, dar la un cost foarte ridicat”
, a declarat el, adăugând că
„Costul principal va fi suportat de iranienii obișnuiți prin inflație mai mare, mai multă sărăcie, servicii mai slabe și o viață de zi cu zi mult mai dificilă.”
Fondul Monetar Internațional prognoatează o scădere de aproximativ șase puncte procentuale a economiei iraniene în anul care urmează.
Statisticile oficiale arată că, la mijlocul lunii aprilie, inflația anuală a Iranului a atins valoarea de 53,7%,
în condițiile în care costurile alimentelor au înregistrat o creștere de peste 115% față de perioada similară a anului precedent.
Moneda națională a Iranului, rialul, a înregistrat o depreciere semnificativă, de peste 50%, în ultimul an, atingând un nivel minim record de 1,9 milioane de riali pentru un dolar american la sfârșitul lunii precedente. Acest scenariu economic a contribuit la escaladarea protestelor la nivel național, care au izbucnit în luna ianuarie.
Costurile pentru bunurile de strictă necesitate au înregistrat valori considerabile. Inflația a depășit 53%, iar acest context a determinat o creștere a prețurilor la alimente. Populația iraniană se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește procurarea produselor alimentare de bază.
În perioada recentă, inflația a înregistrat o creștere semnificativă, iar o cercetare efectuată de Associated Press în mai multe magazine alimentare din Teheran a arătat că, comparativ cu luna februarie, de la începutul războiului**, prețurile au suferit modificări considerabile:
carnea de pui și miel s-a scumpit cu 45%, orezul cu 31%, iar ouăle cu 60%
.
În ciuda eforturilor de a atenua impactul prețurilor exorbitante, măsurile luate de autoritățile iraniene au avut efecte nedorite.
Potrivit economistului Taymur Rahmani de la Universitatea din Teheran, care a scris recent într-o publicație a Dunya-ye Eqtesad, anumite politici, precum majorarea cu 60% a salariului minim și programele de cupoane pentru produse de bază, au contribuit la accelerarea inflației.
Nu se știe încă dacă aceste măsuri vor da rezultate
nu este prezentă însă Taymur Rahmani a menționat că aceste decizii au repercusiuni asupra puterii de cumpărare a populației.
Mohammad Deljoo , un bărbat în vârstă de 73 de ani , menționează că se străduiește să întrețină o familie compusă din doi copii, cu o singură sursă de venit, în valoare de doar patru dolari pe zi.
El susține că nu se confruntă cu dificultăți în procurarea de bunuri de bază, din moment ce magazinele sunt aprovizionate, însă consideră că majorarea prețurilor este cauzată de speculă .
Nu există lipsuri în magazine și a pus problema pe seama „speculei”
a afirmat el.
a fost restructurat astfel:
La 73 de ani , Mohammad Deljoo se luptă să-și întrețină familia de doi copii, cu un venit zilnic modest de patru dolari .
Potrivit acestuia, magazinele sunt bine aprovizionate, deci nu există penurie de alimente; problema o constituie specula care conduce la creșterea prețurilor.
După spusele sale:
Nu există lipsuri în magazine și a pus problema pe seama „speculei”
în următoarea variantă restructurată
Mohammad Deljoo , în vârstă de 73 de ani , declară că își asigură traiul, împreună cu cei doi copii ai săi, din patru dolari pe care îi câștigă zilnic.
El consideră că nu există o adevărată lipsă de produse alimentare în magazinele locale; în schimb, specula stă la baza scumpirilor.
Nu există lipsuri în magazine și a pus problema pe seama „speculei”
a declarat Mohammad Deljoo .
Viața a devenit extrem de dificilă pentru Deljoo, care a declarat:
„Cumpărăm doar strictul necesar, lucruri precum pâine și cartofi. Chiar și ouăle au devenit prea scumpe pentru noi”
.
Acesta Deljoo a mai informat că prețul anvelopelor și al altor componente pentru vehicule a înregistrat o creștere de cinci ori mai mare într-un interval de timp mai mic de un an.
El a exprimat nedumerearea sa în legătură cu această situație, afirmând:
„Un preț azi, altul mâine. Cum este posibil?”
.
Potrivit unui expert în economie, ponderea clasei de mijloc în Iran era de aproximativ 55% din totalul populației în anul 2019, a declarat Mohammad Farzanegan, profesor de economie a Orientului Mijlociu la Universitatea din Marburg. Ulterior, procentul a scăzut și mai mult, din cauza sancțiunilor suplimentare, a conflictelor, a corupției și a gestionării ineficiente a economiei, potrivit spuselor acestuia.
La sfârșitul lunii martie, agenția ONU pentru dezvoltare a publicat un raport care prevede că războiul va contribui probabil la creșterea numărului de persoane în sărăcie în Iran, estimându-se că alte câteva milioane de oameni vor fi afectate.
Raportul a fost dat publicității într-un moment în care situația economică din Iran este din ce în ce mai dificilă.
Condițiile de viață se deteriorează, iar această situație va duce la o creștere a numărului de iranieni care trăiesc sub pragul sărăciei.
Un locuitor al orașului Karaj, care a luat parte la demonstrațiile împotriva guvernului din luna ianuarie, afirmă că familiile sunt împinse în sărăcie. Aceasta pune criza economică prelungită pe seama unor probleme sistemice de corupție și a sprijinului financiar substanțial acordat de Republica Islamică unor grupuri militante din Liban, Irak și Yemen.
Majoritatea oamenilor dau vina pe guvern și pe ambițiile sale
, a transmis el printr-un mesaj pe aplicația WhatsApp.
De la Teheran, conducătorii fac apel la cetățeni să persiste în fața dificultăților.
În timp ce efortul de război continuă, conducătorii Iranului adoptă o strategie de consolidare a încrederii populației prin demonstrarea de înțelegere și sensibilitate față de situația curentă.
„Cumpărăm doar pâine și cartofi”
, o declarație care reflectă realitatea economică dificilă cu care se confruntă cetățenii.
În acest context, populația este îndemnată să facă sacrificii și să suporte greutățile economice pentru a sprijini efortul de război.
Mojtaba Khamenei, noul lider suprem, a transmis o serie de mesaje, vineri, prin canalul oficial de Telegram, în care a caracterizat stadiul actual al conflictului ca fiind un „câmp de luptă economic”.
„să evite pe cât posibil concedierile”
, acesta a îndemnat angajatorii.
Se presupune că Khamenei a suferit leziuni la începutul războiului, în urma atacurilor israeliene și de atunci nu a mai fost văzut în public.
Mohammad Bagher Qalibaf, președintele parlamentului, a devenit o personalitate centrală în eforturile de război și în negocierile cu Statele Unite ale Americii.
El i-a îndemnat pe iranieni să dea dovadă de cumpătare în cheltuieli, afirmând, pe canalul oficial de Telegram, că atât guvernul, cât și populația au obligația de a colabora pentru a atenua impactul economic.
„să fie cumpătați”
și „au datoria de a se ajuta reciproc” sunt cuvintele-cheie ale mesajului său.
Comerțul iranian a fost supus unor limitări severe din cauza blocadei impuse de SUA prin Golf, ceea ce a afectat puternic economia țării.
Exporturile de petrol, care constituie o sursă majoră de venituri, fiind evaluate în miliarde de dolari, sunt în mare parte gestionate prin porturile din regiunea sudică a Iranului.
Potrivit estimărilor Farzanegan, aproximativ 90% din activitățile comerciale ale Iranului se desfășoară prin aceste porturi.
Condițiile impuse de străini sunt considerate inacceptabile de Farmani, un șofer de taxi care refuză o pace considerată umilitoare cu Statele Unite și Israelul.
„O țară care a sacrificat atât de mulți martiri și are atât de mulți oameni dispuși să-și dea viața nu poate pur și simplu să lase pe alții, de peste lume, să ne dicteze condițiile.”
COMENTARII / 0