Conform unei noi evaluări a riscurilor la nivel global, specia umană ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza utilizării rău intenționate a inteligenței artificiale sau a unui conflict nuclear. Acestea ocupă primul loc într-un top al celor 17 amenințări majore la adresa sănătății umane în următorii 75 de ani, care include, de asemenea, reducerile cheltuielilor pentru ajutorul acordat de țările bogate, criza climatică și malnutriția infantilă, relatează The Guardian.
Specialiștii din cadrul Comisiei The Lancet, dedicată amenințărilor globale pentru sănătate în secolul XXI, au susținut că toate aceste pericole se influențează reciproc, fapt care impune o abordare conjunctivă; totuși, ei au subliniat existența unei
„o cale realistă de acțiune”
Citește șiZelenski cere tranziție cereală România, Ungaria, Polonia și Slovacia
pentru fiecare dintre ele.
„Deciziile luate astăzi de lideri vor influența starea de sănătate și bunăstarea generației viitoare”
Prof. Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate, a subliniat că aceste alegeri astăzi vor avea repercusiuni asupra viitorului. El a menționat că activitatea sa se desfășoară la Universitatea din Washington.
În elaborarea acestei liste, comisia a calculat potențialul de pierdere a anilor de viață în stare bună de sănătate, generat de bolile, dizabilitățile și decesele premature asociate fiecărui factor de risc, bazându-se pe tendințele actuale – această evaluare se numește „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate” (DALY).
„Utilizarea rău intenționată a AI, inclusiv sub forma armelor biologice, precum și un conflict nuclear urmat de o foamete nucleară prezintă riscuri de extincție în următorii 75 de ani”, se arată în raport, adăugându-se că, deși probabilitatea acestora rămâne scăzută, ele au potențialul de a duce la dispariția umanității în cazul unui conflict nuclear, prin injectarea unui număr suficient de particule în atmosfera superioară pentru a bloca lumina soarelui și a provoca foamete, sau prin intermediul armelor biologice create de AI. Un editorial din The Lancet, publicat împreună cu raportul, avertiza: „Amploarea dezastrului, în cazul în care aceste scenarii s-ar concretiza, ar provoca o apocalipsă pentru umanitate”.
1 miliard de DALY-uri reprezintă un prag de severitate, iar riscurile ce pot ajunge la această valoare sunt catalogate ca „amenințări catastrofale majore”. În această categorie se înscriu poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă, schimbările climatice, conflictele convenționale, reducerea ajutorului extern, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile de origine naturală, obezitatea, sănătatea mintală precară, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.
În scopul includerii în listă, amenințările erau obligate să genereze nu doar un număr mare de ani de viață sănătoși pierduți, ci și să ofere soluții potențiale.
Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la UCL și membru al comisiei, a afirmat:
„Nu pornim de la perspectiva de genul «uite, vrem să vă speriem – avem X amenințări cu care se confruntă umanitatea»
Ne bazăm pe premisa că, dacă
Conform raportului, adoptarea unor măsuri ce restricționează creșterea temperaturii globale la aproximativ 1,8 °C în loc de a permite atingerea a 4,4 °C ar putea evita pierderea de 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, după simulările realizate pentru cele mai optimiste și cele mai pesimiste scenarii ale fiecărei amenințări.
În zonele cu nivel de trai mai ridicat, principalele pericole pentru sănătate au fost bolile necontagiabile, printre care obezitatea și tulburările psihice; în schimb, în zonele cu venituri mai mici, deteriorarea stării de sănătate a rezultat din factori precum educația insuficientă.
Multe dintre principalele țări donatoare, printre care SUA și Regatul Unit, au anunțat reduceri semnificative ale cheltuielilor destinate ajutorului în ultimul an. Comisia a constatat că o eventuală prăbușire sau o reducere drastică a ajutorului internațional în domeniul sănătății ar putea genera până la 1,5 miliarde de DALY până în 2100, dintre care aproape 70 % ar fi înregistrate în Africa Subsahariană. De asemenea, această regiune este cea mai grav afectată de malnutriția infantilă.
Comisia a fost compusă din 35 de specialiști, iar concluziile vor fi prezentate duminică la Summitul Mondial al Sănătății din Berlin, Germania. Evaluarea va fi revizuită anual pentru a reexamina cele 17 amenințări detectate, ținând cont de noile informații și posibilele pericole emergente.
Scriitorii au cerut ca liderii să trateze aceste pericole înainte să se transforme în crize, prin investiții în inovații tehnologice și prin întărirea sistemelor de sănătate.
„Am demarat acest proces acum trei ani, considerând că existau trei amenințări majore: conflictele, schimbările climatice și pandemiile”, a declarat Murray. „Există un număr mult mai mare de amenințări de care trebuie să ne facem griji, iar guvernele trebuie neapărat să aloce fonduri și personal pentru anticiparea, prevenirea și pregătirea în fața acestui set mai divers de amenințări”.
Suprinzătoarea decizie a Anthropic de a avertiza că tehnologia IA poate aduce „un risc catastrofal sau chiar existențial”
„Nu ştim cum să împiedicăm inteligenţa artificială să îşi stabilească propriile obiective”. Avertismentul unui cercetător
COMENTARII / 0