Războiul SUA-Israel cu Iranul: Care țări europene vor fi cele mai afectate?

În cazul unei escaladări a conflictului din Iran, economia globală se confruntă cu riscul unei crize energetice fără precedent, ale cărei repercusiuni se vor face simțite în toate sectoarele economice, mai devreme sau mai târziu.
Impactul acestui conflict va varia însă de la o țară la alta, unele fiind mai vulnerabile sau mai puțin echipate pentru a face față consecințelor, potrivit Reuters.

Confluența dintre SUA și Israel împotriva Iranului are un impact semnificativ asupra piețelor petroliere și provoacă repercusiuni economice la nivel global, însă anumite națiuni vor fi mai puternic afectate decât altele.

Țările care urmează să fie puternic impactate sunt:

Citește șiZelenski: 8.000 de soldați nord-coreeni în Rusia, alți 10.000 urmează

Anumite națiuni europene se confruntă cu provocări economice majore din cauza unor factori externi.
Germania are o economie bazată pe industrie care suportă cheltuieli energetice semnificative. După o perioadă de recesiune în sectorul manufacturier, o posibilă recesiune la nivel global ar putea avea consecințe nefaste asupra acestuia din nou.

• În cazul Germaniei, cu o economie industrială importantă, costurile energetice ridicate sunt o problemă;
• Italia se confruntă cu un sector industrial extins și o dependență accentuată de combustibili fosili în structura sa energetică;
• La Regatul Unit, generarea de energie electrică se bazează în mare măsură pe gaze naturale, mai mult decât în alte țări din grupul G7, iar creșterea rapidă a prețurilor gazelor depășește cea a petrolului, în timp ce limitările bugetare restrâng sprijinul acordat atât companiilor, cât și populației;
• Pentru Japonia, care importă în jur de 95% din necesarul de petrol din regiunea Orientului Mijlociu, aproximativ 90% din importurile sale trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar scăderea valorii monedei locale a dus la o creștere rapidă a prețurilor produselor alimentare.
• Germania – are o economie industrială importantă, care suportă costuri energetice ridicate. Sectorul manufacturier tocmai a ieșit dintr-o recesiune, dar o recesiune globală l-ar putea lovi din nou.
• Japonia – importă aproximativ 95% din petrolul său din Orientul Mijlociu, din care aproape 90% trece prin Strâmtoarea Ormuz. Moneda locală s-a depreciat, determinând o creștere rapidă a prețurilor alimentelor.

Starea actuală a națiunilor emergente în dezvoltare este următoarea:

Țările europene nu sunt direct menționate, însă consecințele războiului SUA-Israel cu Iranul ar putea afecta indirect următoarele state:

• India, care importă circa 90% din necesarul de țiței, fiind dependentă în mare măsură de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, a înregistrat deja o scădere a previziunilor de creștere economică și o depreciere a valorii rupiei până la minime istorice.
• Turcia, vecină cu Iranul, se pregătește pentru un posibil flux de refugiați; drept urmare, banca centrală a decis oprirea reducerilor ratei dobânzii și a utilizat 23 de miliarde de dolari din rezerve pentru a stabiliza cursul lirei.
• În Golful Persic, țări precum Kuweit, Qatar și Bahrain ar putea întâmpina dificultăți în exportul de petrol și gaze în cazul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă; analiștii anticipează deja o contracție economică în regiune în cursul acestui an.

Statele europene aflate într-o situație de instabilitate economică și vulnerabilitate sunt pe punctul de a fi afectate în urma unui posibil conflict între SUA, Israel și Iran, potrivit Reuters.
Țările cu o economie fragilă și o infrastructură insuficientă sunt cele mai expuse la efectele unui astfel de conflict.
Astfel de state europene se confruntă cu provocări majore care le pot accentua vulnerabilitățile.
Nu au fost oferite detalii suplimentare despre numele acestor țări.

Anumite națiuni se confruntă cu o situație de maximă fragilitate, ținând cont de experiența lor recentă în materie de crize financiare, de care abia au reușit să se recupereze sau pe care le-au traversat deja.

Mai multe țări se luptă să facă față provocărilor economice.
Sri Lanka a decis să închidă instituțiile guvernamentale miercurea în scopul reducerii consumului de combustibil, în cadrul unui plan de raționalizare a acestuia.

În Sri Lanka, instituțiile guvernamentale sunt închise miercurea pentru conservarea combustibilului, fiind implementat un sistem de raționalizare a combustibilului.

• Vorbind despre Pakistan, situația a fost critică acum doi ani; guvernul a scăzut cu 50% limitele de combustibil pentru vehiculele oficiale și a interzis instalarea de noi aparate de aer condiționat.
• În Egipt, scăderea veniturilor din Canalul Suez și din turism, care însumează aproximativ 20 de miliarde de dolari anual, pune presiune asupra economiei; deprecierea monedei cu aproape 9% de la începutul conflictului și datoria majoritară în dolari agravează situația.
• În plus, Irakul a declarat forță majoră din cauza blocării Strâmtorii Ormuz. Producția companiei petroliere de stat Basra Oil Company a scăzut de la 3,3 milioane la 900.000 de barili pe zi, destinați exclusiv rafinăriilor interne.
• Sri Lanka – instituțiile guvernamentale sunt închise miercurea pentru a economisi combustibil, fiind implementat un sistem de raționalizare a combustibilului.
• Pakistan – acum doi ani s-a aflat la un pas de criză. Limitele de combustibil impuse de guvern pentru agenții au fost reduse la jumătate, iar instalarea de aparate de aer condiționat noi este interzisă.

O situație de forță majoră a fost declarată în Irak ca urmare a întreruperii traficului în Strâmtoarea Ormuz. Scăderea drastică a producției de petrol a avut loc la Basra Oil Company, de stat, care a înregistrat o reducere de la 3,3 milioane la 900.000 de barili pe zi, întreaga cantitate fiind alocată pentru rafinăriile interne. Această criză este deosebit de gravă pentru Irak, deoarece petrolul reprezintă o sursă extrem de importantă pentru bugetul național, contribuind cu peste 90% la veniturile țării.

Statele Unite nu au nevoie de Strâmtoarea Ormuz, conform declarațiilor președintelui american Trump.
Libera navigație în această zonă este considerată de el o chestiune mult mai importantă pentru țări precum Europa, Japonia și China.

Condamnări ferme au venit sâmbătă din partea a aproape douăzeci de țări, inclusiv România, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Franța, Canada și Japonia, care au semnat o declarație comună.
În acest document, situația critică din Strâmtoarea Ormuz a fost puternic criticată, iar Iranului i s-a cerut să contribuie la o dezescaladare a tensiunilor în conflict.

Nu există nicio declarație directă care să poată fi atribuită unei singure surse.

Lista țărilor care au sprijinit declarația comună include:

• România
• Emiratele Arabe Unite
• Marea Britanie
• Franța
• Canada
• Japonia