Rebelii din Myanmar, abandonați de Occident, cedează în fața juntei susținute de Rusia și China

În Myanmar, un conflict armat brutal are loc, iar facțiunile rebele sunt din ce în ce mai depășite de forțele armate, care au superioritate numerică...

În Myanmar, un conflict armat brutal are loc, iar facțiunile rebele sunt din ce în ce mai depășite de forțele armate, care au superioritate numerică și tehnologică. În același timp, în timp ce atenția comunității internaționale este concentrată asupra unor crize majore din Iran, Ucraina și Liban, această țară cu o populație de 55 de milioane de locuitori din sud-estul Asiei se confruntă cu o deteriorare treptată și alarmantă a situației, care pare să fi fost neglijată de comunitatea globală.

Din poziția sa strategică de pe un deal din Myanmar, un lider al grupului rebel supraveghea militarii dușmani situați pe o înălțime din apropiere.

Pericolul este omniprezent pentru grupul condus de Lone Lone, care se confruntă cu amenințări sub formă de drone, avioane de luptă, elicoptere de atac și chiar și parapantiști echipați cu dispozitive explozive.
Luptătorii săi au străbătut sate devastate de exploziile și incendiile provocate de armata birmană (Tatmadaw).

Citește șiFilmul atacului cu drone din Marea Neagră. Cum au fost salvați cei 18 marinari de pe nava care a luat foc în zona Bulgariei

Într-o declarație adresată reporterilor de la New York Times, Lone Lone a exprimat regretul că nu poate primi jurnaliștii în Myanmar într-un moment mai puțin turbulent, afirmând:

„Mi-aș fi dorit să puteți veni în Myanmar când nu sunt bombe. Îmi iubesc țara”

.
Această declarație a fost făcută în contextul unei vizite a reporterilor la forțele rebele care luptă în regiunea Anyar, o zonă din centrul Myanmarului care a rămas inaccesibilă pentru jurnaliștii străini de la preluarea puterii de către junta militară în 2021.

De cinci ani de la pucciul militar, facțiunile rebele se opun cu înverșunare regimului instaurat și au reușit să controleze aproximativ jumătate din suprafața țării. Anumite organizații afirmă că scopul lor este să transforme Myanmar într-un stat democratic federal, caracterizat prin creșterea autonomiei și a drepturilor pentru fiecare zonă în parte.

În teritoriile Myanmar aflate sub control rebel, au fost înființate instituții de învățământ și centre medicale, cu sprijinul guvernului în exil, în diverse regiuni ale țării, reunite sub denumirea colectivă de „Myanmarul Liber”.

Deși se dorea ca teritoriile eliberate să se extindă și să se interconecteze, obiectivul final era să se impună o schimbare majoră în structura de putere existentă din 1962, când lovitura de stat inițială a instaurat armata la conducerea politică a țării.

În anul precedent, Myanmar a înregistrat cel mai ridicat nivel de conflict. Țara a fost profund afectată de violențe și instabilitate.

În inima Myanmarului, regiunea Anyar reprezintă un bastion cheie pentru rebelii care se confruntă cu forțele armate. Aici, ei sunt complet izolați, deoarece sunt înconjurați de teritorii controlate de armată, spre deosebire de alte zone de graniță unde pot primi sprijin din partea țărilor vecine.

În urma a cinci ani de conflict intern, Myanmar se confruntă cu o situație umanitară dramatică, zonele centrale fiind afectate în mod deosebit de violență, în absența oricărui sprijin internațional semnificativ.
Imaginea dezolantă din regiune a fost descrisă ca fiind una apocaliptică.

Scene de groază se desfășoară în zonele rurale, unde armata birmană duce o luptă brutală, fără discernământ, împotriva oricărui care îi iese în cale, sub cerul înăbușitor al satelor părăginite și pe terenurile agricole sărăcuite, cultivate cu trudă de localnici, folosind pluguri trase de boi înfometați. În Anyar, situația este deosebit de gravă, din cauza lipsei acute de arme, de luptători și a speranței ca viitorul apropiat să aducă o schimbare în bine.

Organizațiile pentru drepturile omului au raportat că bilanțul victimelor civile a înregistrat o valoare fără precedent în luna martie a acestui an.
Datele ONU arată că, în ultimii cinci ani, 3,7 milioane de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele, în timp ce numărul total de victime, atât civili cât și combatanți, a depășit 90.000.
Impactul asupra populației a fost unul devastator.

Confluctul din Myanmar a avut un impact devastator în anul precedent, țara fiind a doua cea mai afectată de crize, după teritoriile palestiniene, potrivit datelor de la organizația ACLED.
În ciuda faptului că alte conflicte au înregistrat un număr mai mare de victime, situația din Myanmar rămâne una dintre cele mai îngrijorătoare la nivel global.

În marț, aproximativ 240 de atacuri aeriene au curmat viețile a peste 400 de persoane în Myanmar, majoritatea fiind înregistrate în Anyar. În perioada în care jurnaliștii de la NYT au efectuat reportaje în zonă, au fost confirmate cel puțin nouă decese de civili.

Aceste atacuri letale zilnice trec aproape complet neobservate de lumea exterioară.

Astfel de incidente tragice au loc zilnic fără să atragă atenția comunității internaționale în mod semnificativ.

În regiunea Anyar, majoritatea locuitorilor sunt izolați de lumea exterioară din cauza restricțiilor impuse de către militari, care au întrerupt complet accesul la semnalele telefonice și la internet.
Astfel, oamenii din această zonă au foarte puțin contact cu cei din afara regiunii lor.

În Myanmar, forțele armate achiziționează echipament militar din Rusia și China. Sursele de armament ale armatei sunt astfel consolidate.

Un sat întreg a fost cuprins de flăcări, distrugând aproape două sute de locuințe în comunitatea în care San Nyaung își are domiciliul în Anyar. Ulterior, explozii devastatoare au zguduit zona, lăsând în urmă trei victime, printre care și un călugăr budist, care a căzut victimă bombelor care au căzut din cer.

Destabilizarea a continuat odată cu descoperirea unui nou mod de acțiune al armatei: mine terestre poziționate strategic lângă locuințe și temple budiste, garantând astfel un număr mare de victime după retragerea trupelor.

Într-un sat din Anyar, moartea a devenit o prezență cotidiană, după cum afirmă Daw Wah Wah, o femeie care deține un local de tăiței.
Aceasta a exprimat solidaritate cu victimele din Ucraina și Gaza, declarând:

„Știu despre Ucraina, Gaza. Îmi pare foarte rău pentru ei. Împărtășim aceeași tristețe”

,
cuvintele fiind confirmate și de San Nyaung.

Forțele armate din Myanmar își procură echipament militar din partea Rusiei și a China, pe fondul unei realități tot mai sumbre pentru grupările rebele, care practic și-au pierdut orice speranță de a primi sprijin financiar din partea țărilor occidentale, similar cu modul în care este susținută lupta din Ucraina.

Comandantul rebel Lone Lone a declarat:

„Ducem lipsă de gloanțe”

. El a adăugat că starea de spirit a rebelilor este una deprimantă din cauza lipsei de sprijin din partea Statelor Unite și a Europei, în ciuda faptului că aceștia luptă pentru instaurarea unei democrații federale.

Într-o declarație surprinzătoare, un rebel din Myanmar a afirmat că, în cazul în care lupta armată nu va aduce victoria, va opta pentru o viață de spiritualitate și liniște.

„Dacă nu voi putea câștiga revoluția, voi deveni călugăr”

Țările limitrofe, precum China, India și Thailanda, sunt principalii furnizori de sprijin pentru generalii din Myanmar, motivul fiind dorința de a preveni propagarea instabilității și a haosului dincolo de frontierele naționale.
Interesele acestor țări vecine sunt concentrate pe menținerea stabilității regionale.

În urma schimbărilor politice din 2021, ajutorul financiar oferit de Occident către Myanmar a încetat să mai existe, determinând generalii să se bazeze pe diverse surse de venit, printre care și mina de cupru situată în partea centrală a țării, exploatată de o sucursală a Norinco, un producător chinez de armament.

În scopul de a asigura securitatea acestor ținte extrem de prețuite, armata birmană a efectuat incursiuni în satele din jur, comițând acte de jaf, distrugând locuințe prin incendiere și atacând adăposturi pentru persoanele strămutate prin bombardamente.

Înfrângerea pare să fie o posibilitate din ce în ce mai reală pentru rebelii din Myanmar, care se luptă împotriva juntei militare susținute de Rusia și China.
În fața unei situații din ce în ce mai dificile, Lone Lone a făcut o declarație surprinzătoare:

„Dacă nu voi putea câștiga revoluția, voi deveni călugăr”

.
Această afirmație are cu atât mai multă greutate cu cât batalionul său a suferit deja pierderi semnificative, jumătate din luptătorii săi fiind fie uciși, fie răniți în luptele recente.
Retragerea forțată dintr-o localitate strategică, cucerită în 2024, a reprezentat un lovitură dură pentru moralul rebelilor.

În ciuda eforturilor sale de a cultiva o stare de liniște interioară, Lone Lone a exprimat dificultățile cu care se confruntă în lumea actuală, afirmând:

„Încerc să meditez mereu, dar uneori în această lume, este prea dificil”

COMENTARII / 0