Conform raportului anual al Organizației Meteorologice Mondiale OMM despre starea climei, se confirmă că Pământul înmagazinează energie termică într-un ritm superior capacității sale de disipare. 65 de ani de observații atente au arătat că dezechilibrul energetic al planetei noastre a atins o valoare maximă, după cum relatează publicația Daily Mail.
Radiația infraroșie este capturată în atmosferă de gaze cu efect de seră precum dioxid de carbon, metan și oxid de azot. Această captură duce la o acumulare masivă de energie în exces. Marea majoritate a acestei energii, peste 91%, este absorbită de oceane, conform sursei respective.
Declarația António Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, a fost fără echivoc. Planeta noastră se confruntă cu o situație critică, deoarece toate datele vitale privind clima sunt în roșu.
Citește șiLituania avertizează că un milion de refugiați ar putea fugi în Polonia în cazul unui atac al Rusiei
„Planeta Pământ este împinsă dincolo de limitele sale. Fiecare indicator climatic cheie indică roșu”
, a afirmat el.
Potrivit datelor recente, concentrația de CO2 a atins o valoare fără precedent în ultimii doi milioane de ani. Acest nivel ridicat reprezintă un fenomen deosebit de interesant pentru oamenii de știință. Nu există însă o declarație oficială directă în legătură cu această situație.
423 de părți pe milion reprezintă concentrația actuală de dioxid de carbon din atmosferă, o valoare care a atins un nivel record.
Față de perioada preindustrială, această cifră este de 152% mai mare.
Potrivit raportului Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), această valoare este cea mai mare înregistrată în ultimii doi milioane de ani.
Concentrația de metan a ajuns la 266% din valorile înregistrate înainte de epoca industrială. În același timp, oxidul de azot a atins 125% din nivelurile precedente. Aceste gaze au atins acum niveluri record, nemaivăzute de 800.000 de ani.
În ultimele două decenii, viteza de încălzire a oceanelor a crescut de două ori. Acest fenomen a fost confirmat recent, ridicând îngrijorări cu privire la impactul asupra planetei.
2025 marchează un nou prag în ceea ce privește conținutul de căldură al oceanelor, care a atins o valoare fără precedent. În perioada 2005–2025, viteza de acumulare a căldurii în mări s-a dublat comparativ cu intervalul 1960–2005. În mod remarcabil, fiecare an din ultimii nouă a reprezentat un punct de referință pentru cantitatea de căldură stocată în oceane, confirmând o tendință de încălzire accelerată.
Schimbările climatice au repercusiuni imediate și evidente. 2025 a înregistrat nivelul cel mai scăzut vreodată al gheții marine din Arctică, care fie a atins, fie s-a apropiat de minimul istoric. De asemenea, scăderea masei ghețarilor a înregistrat unul dintre cele mai ridicate cinci valori de pierdere din istoria observațiilor.
Un fenomen climatic puternic, cunoscut sub numele de El Niño, ar putea conduce la depășirea unor praguri termice fără precedent în perioada cuprinsă între 2026 și 2027.
Semnalul de alarmă a fost tras de experți, care susțin că fenomenul de încălzire nu va cunoaște o perioadă de scădere. Mecanismul acestei încălziri a fost elucidat de Dr. Akshay Deoras, un cercetător care activează la Universitatea din Reading. Potrivit acestuia, fenomenul El Niño are drept rezultat eliberarea unor cantități imense de energie calorică, stocată în ocean, în atmosferă. Atunci când acest fenomen este combinat cu concentrațiile fără precedent de gaze cu efect de seră, rezultatul poate fi unul cu adevărat semnificativ.
Potrivit unui cercetător, posibilitatea de a înregistra condiții de El Niño ulterior în anul curent este destul de ridicată.
O astfel de situație ar putea conduce la o nouă creștere a temperaturilor globale în perioada 2026–2027.
Conform datelor furnizate de Copernicus, perioada de 11 ani care tocmai s-a încheiat a înregistrat temperaturi record, fiind cea mai caldă din istorie. Anul 2025 se situează pe locul al doilea sau al treilea în ceea ce privește temperaturile maxime înregistrate vreodată, cu o medie care depășește cu 1,43°C media perioadei cuprinse între 1850 și 1900. În clasamentul celor mai calzi ani, 2024, 2023 și 2025 ocupă primele trei locuri, în această ordine.
Organizația Meteorologică Mondială OMM a făcut publice detaliile privind repercusiunile pe termen lung. Impactul climatic va continua să se resimtă, avertizează experții. Nu există încă o date limită pentru revenirea la normalitate, potrivit rapoartelor OMM.
Celeste Saulo, în funcția de secretar general al OMM, avertizează cu privire la gravitatea situației.
Impactul activităților umane asupra echilibrului natural se accentuează.
„Activitățile umane perturbă din ce în ce mai mult echilibrul natural. Vom trăi cu aceste consecințe timp de sute și mii de ani”
,
a afirmat ea.
Schimbările climatice pe scară largă au repercusiuni pe durate extrem de lungi, conform raportului. Echilibrul climatic al Pământului, odată ce a fost destabilizat, necesită o perioadă îndelungată pentru a reveni la normal. Impactul deciziilor actuale asupra condițiilor de viață ale generațiilor viitoare este subliniat de oamenii de știință.
COMENTARII / 0