Conflictul din Orientul Mijlociu se intensifică, generând îngrijorări tot mai mari cu privire la securitatea energetică la nivel global.
Agenția Internațională a Energiei (IEA) a lansat avertismente repetate, în ultimele săptămâni, cu privire la posibilitatea unei crize energetice majore, ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz și a atacurilor împotriva infrastructurii energetice a statelor din Golful Persic, regiuni cheie în producția mondială de petrol și gaze, după cum relatează Il Post.
Impactul unei posibile blocade a unei rute strategice asupra fluxurilor de petrol și gaze către piețele internaționale a fost semnalat de către Agenția Internațională a Energiei.
În același timp, anumite deteriorări ale infrastructurii energetice au avut drept rezultat o scădere semnificativă a capacității de producție.
În scenariul în care conflictul ar putea fi soluționat într-un timp relativ scurt, repercusiunile asupra piețelor energetice s-ar putea face simțite pentru o perioadă îndelungată.
În contextul unei crize energetice, raționalizarea reprezintă o soluție inițială viabilă. Limitarea consumului de energie devine o necesitate stringentă pentru a face față provocărilor generate de criză. Această abordare are drept scop reducerea dependenței de combustibilii fosili și atenuarea presiunii asupra sistemelor energetice.
Citește și„Al treilea sezon” al operațiunii „Vivaldi”. Ucraina anunță noi câștiguri în Donețk și peste 2.000 de pierderi în rândul rușilor
Consecințele până în prezent resimțite de către populație și companii s-au concretizat în creșterea prețurilor la carburanți. Însă, dacă scenariul unui conflict prelungit devine realitate, provocarea se va transforma într-una de disponibilitate a resurselor, nu numai de cost. În asemenea circumstanțe, guvernele ar putea fi nevoite să impună raționalizarea consumului de petrol și gaze.
În fața provocărilor actuale, Agenția Internațională a Energiei a conceput o serie de sugestii pentru guverne, întreprinderi și populație, cu scopul de a diminua utilizarea energiei. Agenția Internațională a Energiei emite o avertizare cu privire la faptul că decidenții politici tind să subaprecieze implicațiile economice ale crizei energetice curente. Potrivit Agenției, perturbarea actuală a furnizării de energie este considerată cea mai gravă înregistrată în ultimele decenii.
Nu excludem posibilitatea ca aceasta să fie chiar mai acută decât criza petrolului din anii ’70
, arată reprezentanții Agenției.
În prezent, statele europene se confruntă cu un risc relativ scăzut de a rămâne complet lipsite de petrol sau gaze, însă vulnerabilitățile persistă. De pildă, Italia depinde în proporție de aproximativ 10% de gaze importate din Qatar. În sezonul rece care urmează, această lipsă de diversificare a surselor ar putea duce la dificultăți. Pe de altă parte, economiile din Asia sunt cele mai expuse riscului de penurii, deoarece aproximativ 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic au drept destinație aceste regiuni.
Guvernele și acțiunile individuale sunt esențiale în abordarea crizei energetice globale. Agenția Internațională a Energiei oferă recomandări pentru reducerea consumului de petrol și gaze. Schimbările la nivel de politici publice și deciziile luate de guverne pot juca un rol crucial în diminuarea dependenței de combustibilii fosili. În acest context, recomandările Agenției Internaționale a Energiei sunt deosebit de importante pentru factorii de decizie.
Rezultatele analizei efectuate de agenție indică faptul că acțiunile individuale au un efect relativ mic asupra consumului de gaze, însă pot diminua substanțial cererea de energie electrică, având în vedere că o cantitate semnificativă de energie electrică este generată pe bază de gaz.
sunt câteva dintre măsurile sugerate.
Potrivit experților, intervențiile la nivel guvernamental au un impact considerabil mai mare decât alegerile individuale. 2022-2023 a reprezentat un exemplu relevant în acest sens, atunci când diminuarea exporturilor de gaze naturale din partea Rusiei a determinat numeroase țări europene să impună limite privind funcționarea sistemelor de încălzire. În Italia, de exemplu, intervalul de timp în care aceste sisteme au fost autorizate să opereze a fost redus cu aproximativ o lună.
Se reface oare tendința spre muncă la distanță? Statele care au fost deja afectate au implementat diverse soluții.
Reducerea consumului de petrol poate fi influențată în mod considerabil de schimbarea atitudinii individuale, potrivit agenției. Comportamentul individual are un impact semnificativ în acest sens. O abordare eficientă pentru diminuarea acestui consum o reprezintă limitarea utilizării vehiculelor personale pentru transport, precum și optimizarea rutelor și a frecvenței deplasărilor.
Telemunca reprezintă o soluție eficientă, potrivit recomandărilor.
În regiunea asiatică, diverse țări au implementat deja strategii în acest sens:
în Filipine și Pakistan, funcționarii publici lucrează doar patru zile pe săptămână,
în timp ce Sri Lanka a decis să închidă instituțiile publice în zilele de miercuri.
În Laos, Thailanda și Vietnam, telemunca este activ promovată.
În timpul crizei energetice provocate de conflictul dintre Rusia și Ucraina, autoritățile europene au adoptat măsuri similare. În Milano, de exemplu, s-a decis ca în fiecare zi de vineri, clădirile administrative să aibă iluminatul și încălzirea oprite, iar angajații să lucreze de la domiciliu. Acum, obiectivul este să se reducă utilizarea vehiculelor personale pentru transportul zilnic la locul de muncă.
Deplasarea zilnică la serviciu cu automobilul propriu reprezintă o provocare.
În țările cu economii avansate, 60% din totalul combustibilului utilizat în transportul rutier este consumat de vehiculele private. Naveta zilnică către locul de muncă are un impact considerabil asupra acestui consum ridicat. Potrivit IEA, implementarea a trei zile de muncă de la distanță pe săptămână ar putea duce la o scădere a cererii naționale de 2% până la 6% pentru petrol și derivatele acestuia, în funcție de caracteristicile pieței muncii și de tiparele de mobilitate ale populației.
20% reprezintă reducerea potențială a consumului de benzină pentru un angajat care se deplasează la muncă cu mașina în fiecare zi, în urma implementării anumitor măsuri. Schimbarea obiceiurilor de deplasare și adoptarea unor tehnici de conducere mai eficiente sunt recomandate de agenție pentru diminuarea consumului de carburant. Printre măsurile sugerate se numără accelerarea treptată, controlul frecvent al presiunii în anvelope și utilizarea moderată a aerului condiționat, toate acestea putând ajuta la reducerea cantității de carburant consumate.
IEA propune reînvierea practicii de carpooling, adică utilizarea comună a mașinilor pentru transport. Această abordare face posibilă divizarea cheltuielilor cu combustibilul și ajută la scăderea numărului de vehicule în circulație.
În contextul unei crize energetice globale, transportul public și cel aerian se confruntă cu numeroase provocări.
Nu există nicio îndoială că aceste sectoare vor fi afectate
, a declarat un reprezentant al industriei. O serie de restricții au fost deja impuse, iar temerile legate de impactul asupra economiei sunt din ce în ce mai mari. În prezent, transportul aerian se adaptează la noile condiții, în timp ce guvernele și organizațiile internaționale lucrează împreună pentru a găsi soluții.
Agenția Internațională a Energiei recomandă guvernelor să adopte strategii precum limitarea vitezei maxime pe drumurile rapide sau promovarea mijloacelor de transport în comun. În plus, ar putea fi implementate restricții de circulație pentru vehiculele personale, similar sistemului de acces alternativ în funcție de numărul de înmatriculare al vehiculului.
Transportul aerian, unul dintre cele mai mari consumatori de combustibil, reprezintă un alt sector țintă.
40% din călătoriile de afaceri ar putea fi diminuate pe termen scurt, potrivit agenției.
Această reducere ar putea duce la o scădere a cererii de combustibil pentru aviație cu 7% – 15%.
Companiile aeriene sunt deja îngrijorate că stocurile de combustibil s-ar putea epuiza în câteva săptămâni, ceea ce ar putea impune o reducere a numărului de zboruri, chiar și fără măsuri oficiale.
COMENTARII / 0