Referendum major în Islanda: țara decide dacă începe negocieri UE

Rezultatul rămâne dificil de prevăzut. Un sondaj realizat de Gallup și publicat vineri evidențiază un mic avantaj în favoarea celor care se opun reluării negocierilor. În schimb, cercetările anterioare, conform Reuters, arătau un avantaj moderat al susținătorilor dialogului cu Bruxelles-ul.

Susținătorii taberei „Da” susțin că aderarea la UE ar putea reduce dobânzile și ar oferi Islandei o securitate sporită într-un context internațional marcat de războiul din Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda.

Tabăra „Nu” afirmă că aderarea la Uniunea Europeană ar compromite suveranitatea națională și ar afecta gestionarea apelor de pescuit.

Citește șiFranța se teme de revolte la alegerile din 2027. Buncăr pregătit pentru evacuarea lui Macron în cazul unui atac asupra Palatului Élysée

Islanda a efectuat încercări anterioare de aderare la UE.

Islandă nu va intra automat în UE dacă votul este favorabil; rezultatul ar permite doar reînceperea negocierilor cu Bruxelles. Pentru aderarea efectivă ar fi necesar un al doilea referendum, probabil peste câțiva ani.

„Cred că Islanda este mai bine în afara UE”

– a declarat Katrin Jakobsdottir, fostul premier, în timp ce se adresa jurnaliștilor. În aceeași zi, joi, a participat în Reykjavik la o întâlnire organizată de grupul care se opune aderării la UE.

„Pentru o țară ca a noastră, cu o economie mică, este foarte important să ne păstrăm suveranitatea și să nu transferăm către UE mai multă putere decât este necesar”, a spus ea.

În anul 2009, Islanda a trimis prima solicitare de aderare la Uniunea Europeană, în contextul crizei financiare care a zguduit în mod semnificativ economia națională. În 2013, negocierile au fost întrerupte, odată cu asumarea puterii de către un guvern eurosceptic.

Tensiunile geopolitice recente au readus în atenția publicului o problemă ce a fost subiect de discuție de către islandezi de mai multe decenii.

În săptămâna precedentă, ministrul de Externe Thorgerdur Gunnarsdottir, susținător al campaniei „Da”, a comunicat pentru Reuters că referendumul de sâmbătă aduce în discuție o întrebare esențială: poate Islanda să se păstreze în afara UE într-o realitate în care vechile certitudini se estompează?

„Ordinea internațională care ne-a asigurat securitatea și prosperitatea timp de decenii este supusă unei presiuni serioase”, a spus ea. „În astfel de vremuri, țările mici trebuie să se gândească atent unde se poziționează și cine le este alături”.

La epicentrul discuțiilor se află dobânzile și costul vieții.

În Islandă, temele principale au fost dobânzile, drepturile de pescuit și costul traiului, în timp ce aspectele legate de securitate au avut o importanță mai redusă.

Țara a întâmpinat o inflație mare și dobânzi care au majorat semnificativ costurile creditelor ipotecare. Susținătorii taberei „Da” susțin că aderarea la UE și, eventual, adoptarea euro ar putea ajuta la ameliorarea situației.

Gudrun Hafsteinsdottir, figura principală a opoziției, coordonează campania

Nu

și afirmă că avantajele economice ale aderării sunt supraevaluate.

„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a spus ea.

Pescuitul este aspectul cel mai sensibil.

Una dintre cele mai controverse teme este controlul asupra pescuitului, un sector esențial pentru economia Islandei.

Conform regulilor UE, cotele de pescuit se stabilesc ținând cont, printre alți factori, de activitatea de pescuit precedentă. Unii funcționari Islanda susțin că țara ar putea menține majoritatea controlului asupra apelor sale, deoarece navele din statele membre UE nu au mai activat acolo de zeci de ani.

Oponenții aderării nu se conving încă.

„Știu că Uniunea Europeană va face unele promisiuni de flexibilitate, mai ales la început, dar știm că acestea nu vor dura la nesfârșit”, a spus Hafsteinsdottir.

Conform unui act emis de Ministerului de Externe, procesul de aderare ar putea porni până la finalul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni, în cazul în care referendumul de sâmbătă se încheie în favoarea taberei „Da”.

Islanda trebuie să desfășoare alegeri parlamentare până la noiembrie 2028, fapt care introduce un nou factor de incertitudine în posibila negociere.

Secțiile de votare vor fi deschise la ora 09:00 local și vor închide la 22:00. Populația Islandei este de aproximativ 400.000 de locuitori.