Reforma comasării instituțiilor, blocată: partidele numesc sinecuriști în frunte.

În urma alegerii Nicușor Dan ca președinte și a instalării guvernului condus de Ilie Bolojan, au fost înaintate numeroase sugestii privind fuzionarea unor instituții, cu...

În urma alegerii Nicușor Dan ca președinte și a instalării guvernului condus de Ilie Bolojan, au fost înaintate numeroase sugestii privind fuzionarea unor instituții, cu scopul de a reduce cheltuielile bugetare.

Anunțul făcut în urmă cu ceva timp nu s-a materializat încă. Se preconiza o reformă, însă comasarea instituțiilor a rămas la stadiul de intenție, partidele politice preferând să-și numească loialiști în funcții cheie. Potrivit surselor,

„Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți”

Citește șiMinistrul Apărării anunţă două misiuni de intervenţie asupra unor drone aeriene care plutesc în Marea Neagră

, situație care a dus la un blocaj în coaliție. Această reformă, care trebuia să aducă schimbări semnificative, a eșuat în a se concretiza.

În luna iunie, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a făcut publică intenția de a reuni anumite instituții în scopul reducerii cheltuielilor statului, și anume: Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu Avocatul Poporului, după cum relatează Economedia.

În plus, potrivit informațiilor obținute de Libertatea, era preconizată o fuziune și între Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Potrivit sursei citate, alte propuneri mai vechi prevedeau implicarea unor instituții precum Curtea de Conturi, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), după cum relatează Profit.ro.

Un fenomen interesant a fost observat în cadrul Coaliției, unde comasările de instituții au fost anunțate, dar nu și implementate.
În schimb, partidele par a fi mai interesate să-și numească sinecuriști în fruntea lor.

„Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți”

Surse politice apropiate de Coaliție au declarat pentru Libertatea că procesul de comasare a instituțiilor a fost oprit brusc.

„Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți”

, au afirmat aceste surse, adăugând că partidele din coaliție și-au asigurat deja pozițiile de conducere. Astfel, toate eforturile de comasare a instituțiilor au rămas o vorbă-n vânt.

Sursei citate a adăugat că respectiva inițiativă a fost abandonată, eforturile fiind acum concentrate asupra procesului de numire a unor noi persoane.

Potrivit unei alte surse, discuțiile pe această temă nu au avut niciodată un caracter serios, rămânând la nivel de idee fără a fi dezvoltate în vreun fel.

„Niciodată nu au fost discuții serioase pe această temă, nu s-a depășit stadiul de idee”

a declarat respectiva sursă.

În urma unei solicitări din partea Libertății, Ioana Dogioiu, care deține funcția de purtătoare de cuvânt a Guvernului, a optat pentru a nu oferi o declarație oficială cu privire la situație, sugerând în schimb ca solicitarea să fie înaintată conform prevederilor Legii 544/2001 care reglementează accesul la informații publice.

Ce rațiuni se invocau inițial nu au fost elucidate.

Se propune unificarea ANCOM și CNA pe motiv că ambele instituții au atribuții comune în ceea ce privește implementarea Digital Services Act (DSA) (Legea privind serviciile digitale).

Fuziunea ipotetică dintre Avocatul Poporului și CNCD se bazează pe premisa că ambele entități sunt dedicate protecției drepturilor omului. Se consideră că obiectivele lor comune ar putea fi atinse printr-o structură unică, având în vedere că ambele instituții se axează pe respectarea drepturilor omului.

În cele din urmă, propunerea de a uni ANPC cu Consiliul Concurenței a apărut ca urmare a experienței altor țări, unde astfel de servicii sunt combinate într-o singură entitate, după cum se observă în Germania. Un exemplu similar se regăsește în Marea Britanie, unde ANPC și instituția echivalentă locală ASF sunt reunite.

Un schimb politic de substanță financiară considerabilă a fost orchestrat.

În momentul de față, Roxana Rizoiu, candidatul propus de USR pentru funcția de Avocat al Poporului, așteaptă să primească votul Parlamentului, însă PSD se arată refractar la această idee. Potrivit surselor G4Media, între Rizoiu și președintele Nicușor Dan există o legătură financiară, donația de 120.000 de lei acordată de Rizoiu pentru sprijinirea campaniei prezidențiale a lui Dan fiind menționată în declarația de avere a acestuia.

La june 2024, perioada de mandat a actualei președinte, Renate Weber, a luat sfârșit. Conform ultimei declarații de avere prezentate în 2024, aceasta a raportat o indemnizație în valoare de 153.312 lei, echivalentă cu peste 30.000 de euro, aferentă anului precedent. Această sumă se traduce într-o indemnizație lunară de 12.776 de lei.

Funcția de președinte al CNA va fi ocupată, conform propunerilor, de către Valentin Jucan, care în prezent deține poziția de vicepreședinte. El beneficiază de sprijinul PNL, formațiune politică din care face parte și premierul Ilie Bolojan. În declarația sa de avere din 2024, se menționează că, în 2023, a primit o remunerație de 116.808 lei pentru activitatea sa de membru în CNA.

În fruntea ANCOM se află acum Zgonea și soția sa, care ocupă amândoi poziții cheie în această instituție.

În fruntea ANCOM se află fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea (PSD), care conduce această instituție din anul 2023. Mandatul său este valabil pentru o perioadă de șase ani.

În mod constant, ANCOM a fost subiectul unor controverse aprinse, generate de nivelul ridicat al remunerațiilor acordate atât conducerii, cât și personalului din cadrul instituției. Anul trecut, această instituție a fost vizată de cel de-al doilea set de măsuri adoptate de Guvernul Bolojan, care prevedea o reducere cu 30% a salariilor și eliminarea anumitor poziții. Deși măsura a fost implementată, ea a fost ulterior suspendată de către instanțele de judecată.

În declarația sa de avere din 2024, Zgonea a raportat un venit salarial în valoare de 415.697 de lei. Între timp, soția sa, Laura Carmen, a obținut un salariu anual de 278.015 lei, de asemenea, de la ANCOM. Dacă aceste sume sunt împărțite la numărul de luni, rezultă că Zgonea a avut un câștig lunar care depășește 34.000 de lei, în timp ce soția sa a ajuns la peste 23.000 de lei pe lună.

ANCOM este implicată și în scandalul alegerilor anulate din 2024. ANCOM și CNA sunt responsabile pentru anumite prevederi din DSA.

Se afirmă că entitatea respectivă nu posedă nici o influență实质ică, ci doar acționează ca un organism de legătură cu Comisia Europeană.

Au existat critici la adresa ANCOM, ANCOM fiind acuzată că a tolerat știri false și că a favorizat-o pe Călin Georgescu pe platforma TikTok. În acea perioadă, instituția a declarat că a expediat alerte către TikTok, în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), însă compania chineză nu a dat curs solicitărilor.

Demersul de desemnare a avut loc la CNCD, însă procesul a fost inițiat.

În cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), 19 persoane se află în cursa pentru ocuparea a șase poziții în Colegiul Director, cu mandate care se întind pe o perioadă de cinci ani. Procedura de selecție a demarat recent. Anterior, la conducerea acestui consiliu se afla Csaba Asztalos, care a fost ulterior numit judecător la Curtea Constituțională, în vara anului trecut, cu sprijinul UDMR .

Conform documentului său de venituri prezentat anul trecut, suma de 116.808 lei a fost primită în 2024 de la CNDC, ceea ce reprezintă aproximativ 9.700 de lei pe lună.

Funcția deținută de Kozma Krisztina-Kinga a generat venituri considerabile,
fiind vorba despre suma de 154.084 de lei, obținuți în calitate de secretar general al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Anunțuri recente din România au indicat o situație de impas în cadrul Coaliției, unde discuțiile despre comasarea instituțiilor nu au evoluat, iar partidele politice par să aibă o abordare contradictorie prin numirea unor persoane loiale în poziții cheie. Coaliția se confruntă cu un nou eșec în ceea ce privește reformele, după ce inițiativele de comasare a instituțiilor nu s-au materializat. În schimb, partidele politice își promovează reprezentanții în funcții importante. Problemele par să apară din faptul că fiecare parte implicată dorește să inițieze comasarea instituțiilor altor partide, potrivit anumitor declarații.

Rezultatele Loto 6/49 aferente datei de 19 martie 2025 au fost anunțate. La categoria I a jocului Joker, s-a înregistrat un report impresionant de peste 11,55 milioane de euro.

Anunțuri din România sunt prezente.

Ciprian Ciucu a exprimat o puternică nemulțumire față de societățile care oferă servicii de utilitate publică, declarând:

„Noi facem și voi spargeți? Vă bateți joc de banul public?”

Această afirmație a fost făcută în urma unor discuții aprinse despre gestionarea fondurilor publice.
Ciucu a părut să critice aceste companii pentru modul în care utilizează resursele financiare publice.

Știri actuale din domeniul monden au fost raportate recent.

Libertatea prezintă cinci știri actualizate în domeniul monden.
Se discută despre motivele pentru care Adela Popescu nu mai călătorește în Thailanda alături de Radu Vâlcan.
Între timp, Gina Pistol și Smiley se pregătesc pentru sosirea unui nou copil.

Știri despre lumea mondenă sunt disponibile.

Alina Pușcaș a vorbit despre experiența sa neplăcută după ce a fost văzută cu vânătăi la ochi. Vedeta a explicat că îi este frică din cauza durerii.

„Mi-e un pic groază, pentru că doare”

Ministrul Sorin Grindeanu a declarat că PSD va părăsi guvernul în cazul în care amendamentul destinat protecției persoanelor vulnerabile nu va fi adoptat.

„Nu cedăm şantajului”

a afirmat el.

Decizia de a respinge amendamentele propuse de PSD a fost salutată de Florin Manole ca fiind un motiv suficient pentru retragerea din guvernare, PSD fiind vizat indirect. Reacția vine din partea PNL.

COMENTARII / 0