Reforma justiției promovată de actualul guvern va compromite autonomia și eficiența sistemului judiciar, potrivit criticilor din opoziție și experților juridici. În același timp, rezultatul exact al consultării populare programate pentru perioada 22-23 martie rămâne incert, arată sondajele și analizele publicate de Reuters și Politico.
Procesul de reformă a justiției din Italia, supus unui referendum, evaluează puterea politică a acesteia și ar putea marca sfârșitul unei perioade de succes pentru politicianul de dreapta, posibil propulsând astfel opoziția divizată către crearea unei alianțe puternice în vederea scrutinului electoral din anul viitor.
În perioada 22-23 martie, Italia va fi scena unui referendum crucial privind o reformă judiciară care vizează schimbarea modului de selecție a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Propunerea, care a stârnit vii dezbateri, prevede împărțirea CSM în două organisme distincte, ale căror membri nu vor mai fi aleși prin vot, ci vor fi desemnați. Această schimbare are drept scop reformarea sistemului judiciar și consolidarea independenței acestuia, potrivit Reuters.
Citește șiCălin Georgescu, la ieșirea de la CAB: „Îi mulțumesc lui George Simion pentru integritate”. Care era planul lui pentru liderul AUR
În ciuda focalizării pe mecanismele de funcționare ale justiției, procesul de votare a devenit o arenă de luptă politică, opunând ferm susținătorii guvernului, care au optat pentru „Da”, celor din opoziție, care au ales „Nu”.
Potrivit Reuters, experții consideră că cetățenii își vor exprima votul în funcție de opțiunile politice, acordând o atenție minimă detaliilor reformei, aceasta după o perioadă de campanie intensă caracterizată prin declarații nejustificate referitoare la efectele posibile ale reformei, lansate de ambele părți.
Potrivit lui Fabrizio Masia, directorul institutului de cercetare EMG, Fabrizio Masia a afirmat că numai o mică parte din populația italiană are cunoștințe aprofundate despre această chestiune. În opinia sa, o mare parte din cetățeni vor lua decizia de vot în funcție de opiniile liderilor de partid și ai coalițiilor, care se străduie să mobilizeze sprijinul alegătorilor pentru a obține victoria, informează Reuters.
„Doar o mică minoritate a italienilor cunoaște bine problema. Mulți se vor orienta în schimb către liderii partidelor și ai coalițiilor, care încearcă cu toții să-și mobilizeze alegătorii pentru a câștiga”
Participarea cetățenilor nu trebuie să atingă un anumit prag pentru ca rezultatele referendumului să fie considerate valabile. Acesta este un aspect crucial al procesului de votare. Nu există nicio exigență privind numărul de participanți pentru validarea scrutinului.
Guvernul respinge aceste critici, afirmând că reforma este necesară pentru a pune capăt alegerii politizate a membrilor CSM, după ce scandalurile au scos la iveală înțelegeri secrete privind numirile procurorilor de rang înalt.
Un conflict a izbucnit între puterea executivă și puterea judecătorească în urma unui referendum privind reformarea sistemului de justiție. Această confruntare reprezintă un test crucial pentru prim-ministrul în funcție.
În efortul său de a schimba sistemul de justiție, Meloni pătrunde într-una dintre cele mai sensibile și mai controversate zone din Italia, riscând să fie acuzată de ingerință într-un sistem judiciar autonom, pe care partidul de dreapta l-a criticat frecvent pentru presupusa lui legătură strânsă cu stânga, potrivit Politico.
Discuțiile privind sistemul judiciar se extind până la anchetele notorii care au afectat puternic partidul creștin-democrat în perioada anilor 1990 și până la cazul Silvio Berlusconi, fost prim-ministru care s-a luptat cu un număr de 35 de procese penale și a avut în mod constant opinii divergente cu magistrații, pe care i-a descris drept „cancerul democrației”, potrivit unor declarații.
Se preconizează că reformele promovate de Meloni vor aduce o schimbare semnificativă într-un sistem judiciar frecvent criticat pentru inerția sa, pentru presupusa influență politică și pentru lipsa de transparență, făcându-l să se alinieze într-o măsură mai mare la standardele europene.
Într-o declarație recentă pentru ziarul Il Dubbio, Meloni a explicat că scopul reformei este de a moderniza sistemul judiciar pentru a-i conferi mai multă echitate, responsabilitate și independență, eliberându-l astfel de influențele politice și de facționalismul care au subminat credibilitatea și autoritatea acestuia.
Nu sunt disponibile declarații directe pentru a ilustra poziția părților.
Executivul consideră că modificările propuse sunt esențiale pentru a eradica practica selecției politice a componenței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce au izbucnit scandaluri legate de acorduri ascunse pentru numirea procurorilor de rang înalt.
Guvernul prezintă o perspectivă, în timp ce criticii percep o realitate diferită. Dezbaterea este aprinsă în jurul reformei justiției promovate de Meloni în Italia. Opoziția a ridicat obiecții ferme cu privire la această reformă, ceea ce a dus la un conflict deschis. Această situație înrăutățește testarea forței și a influenței prim-ministrei în fața opoziției.
Schimbările preconizate au un caracter eminamente tehnic, axându-se pe mecanismele de conducere, recrutare și sancționare a judecătorilor și procurorilor, restructurând totodată organismele responsabile cu supravegherea activității judiciare și desprinzând traiectoriile lor profesionale.
Potrivit declarațiilor lui Francesco Paolo Sisto, viceministrul Justiției, adoptarea reformei în cauză era deja de mult timp necesară. Separarea funcțiilor de magistrat și procuror este văzută de acesta ca o măsură care ar putea consolida echitatea și încrederea publicului în sistemul judiciar.
Potrivit criticilor, reforma are o cu totul altă față. Reforma justiției este văzută ca o manevră de a compromite independența sistemului judiciar și de a consolida influența politică asupra procurorilor, după cum relatează Politico.
Guvernul a adoptat o poziție din ce în ce mai confruntațională față de instanțele judecătorești, ceea ce a contribuit la consolidarea acestei impresii.
Guido Crosetto, Ministrul Apărării, a lansat acuzații grave împotriva unei părți a sistemului judiciar, susținând că acesta funcționează ca o forță politică opusă guvernului.
Între timp, Matteo Salvini, viceprim-ministrul, care a avut de mai multe ori probleme cu legea din cauza politicilor sale privind migrația, îi descrie în mod frecvent pe judecători ca fiind influențați de considerente politice.
Prim-ministra Meloni a descris frecvent deciziile instanțelor judecătorești drept piedici majore pentru obiectivele sale politice, accentuând astfel importanța reformei justiției.
În cadrul unei declarații publice din luna ianuarie, Meloni a criticat sentințele judecătorești, considerându-le un obstacol major în eforturile sale de consolidare a ordinii publice, și a lansat o întrebare:
„Cum pot fi protejați italienii dacă toate demersurile în acest sens sunt sistematic invalidate de anumi judecători?”
Antagonizând această reformă, opoziția consideră că scopul real este consolidarea puterii într-o confruntare politică de lungă durată, care a devenit o luptă de zeci de ani între dreapta politică și instanța judecătorească.
Prim-ministra Italiei, Meloni, a declanșat un conflict puternic cu opoziția prin promovarea unui referendum privind reformele în sistemul judiciar, care a devenit un test crucial pentru puterea și influența sa. Opoziția a reacționat puternic, considerând această inițiativă drept
„O încercare de a controla sistemul judiciar”
. Această confruntare politică ridică întrebări importante despre viitorul justiției în Italia și despre capacitatea lui Meloni de a-și impune agenda în fața opoziției.
Reforma justiției a stârnit critici vehemente din partea unor figuri proeminente din domeniul juridic. Piercamillo Davigo, fost procuror și membru al echipei anticorupție „Mani Pulite”, a exprimat pentru Politico opinia că această reformă constituie o manevră politică menită să controleze sistemul judiciar.
Este o încercare politică de a subjuga sistemul judiciar
a afirmat el.
El a afirmat că încercarea de reformă reprezintă o tentativă de a manipula aparatul judiciar, care în Italia se caracterizează printr-o mare independență și o puternică autonomie, neputând fi dirijat de către reprezentanții clasei politice.
Fostul procuror a declarat că reforma propusă va avea un impact semnificativ asupra independenței instanțelor și va diminua puterea acestora, permițând guvernului să exercite o influență mai mare, datorită controlului exercitat asupra instanței disciplinare.
„Această reformă va afecta independența și va slăbi puterea instanțelor, conferind guvernului mai multă putere, întrucât acesta controlează instanța disciplinară”
Potrivit lui Davigo, guvernul a fost într-o poziție de inacțiune din cauza acuzațiilor sale nefondate privind obstrucționarea politicilor judiciare din motive strict politice. În realitate, instanțele de judecată au impus constrângeri legale, ținând cont inclusiv de legislația europeană, atunci când au restricționat inițiativele guvernului, printre care și proiectele de transferare a migranților în centre de procesare din Albania.
Reproșurile aduse reformei sunt susținute și de liderii opoziției. Giuseppe Conte, liderul formațiunii Mișcarea 5 Stele, a afirmat că proiectul de reformă nu va avea un impact semnificativ în rezolvarea problemelor de întârziere endemică din sistemul judiciar, ci mai degrabă reprezintă o manevră de consolidare a controlului instituțional.
Scopul real este unul de diviziune și dominare, după cum a afirmat Conte într-un interviu acordat publicației Politico.
Coaliția de guvernare – care include partidul ei, Frații Italiei, Liga și Forza Italia – rămâne mai populară decât stânga, care încă se străduiește să formeze o alianță stabilă în jurul Partidului Democrat și al Mișcării 5 Stele.
Impactul politic al verdictului este considerat crucial.
În perioada de dinainte de începerea unei interziceri de două săptămâni, rezultatele sondajelor publicate au indicat o situație de echilibru între cele două facțiuni, susținătorii reformei fiind într-o poziție mai slabă, deoarece se presupunea că o parte dintre simpatizanții de dreapta ar putea să nu participe la vot, din cauză că s-ar fi resimțit dezinteresați.
În cazul unei posibile înfrângeri, Meloni a declarat că nu are de gând să demisioneze, o decizie care a fost văzută de mulți ca o strategie de a reduce entuziasmul opoziției pentru a participa în masă la vot, cu scopul de a-i limita șansele de a fi răsturnată de la putere.
În Italia, observatorii au remarcat că rezultatele referendumurilor tind să se reflecte într-un vot de susținere sau de respingere a guvernului în funcție. Meloni este foarte conștientă că experiența Matteo Renzi, fost prim-ministru, care a fost obligat să demisioneze după ce reforma constituțională propusă în 2016 a eșuat, reprezintă un precedent important.
Analistul Masia a afirmat, potrivit Reuters, că Meloni se confruntă cu posibile repercusiuni în urma unui eventual eșec al referendumului, care ar putea revitaliza eforturile de creare a unei alianțe de centru-stânga.
„O victorie a taberei «Nu» ar putea da un nou impuls eforturilor de a construi un bloc de centru-stânga, provocând totodată probleme în rândurile lui Meloni”
a declarat el.
În cazul în care reforma va fi aprobată, Meloni va obține o creștere semnificativă a puterii sale, mai ales că se apropie sfârșitul perioadei sale de guvernare, perioadă marcată de escaladarea conflictului cu Iranul și de o situație economică caracterizată prin stagnare.
Un succes al guvernului în această chestiune ar avea un impact semnificativ asupra strategiei politice pe termen lung, 2027 fiind un an crucial pentru viitoarele alegeri, potrivit lui Emanuele Massetti, profesor de științe politice la Universitatea din Trento, care a afirmat:
„O victorie a guvernului ar consolida proiectul său politic pe termen lung, având în vedere și alegerile din 2027”
.
COMENTARII / 0