Regele Elveției” stăpânește sute de terenuri abandonate fără să plătească nimic

În 2019, într-o ceremonie desfășurată la biserica reformată Nydegg din Berna, Jonas Lauwiner a fost încoronat ca rege, eveniment care inițial a părut o extravaganță inofensivă, având în vedere că Elveția nu are o tradiție monarhică. Ulterior, însă, „Regele Jonas” a devenit cunoscut pentru un motiv diferit: exploatarea unei lacune legale care îi permite să acumuleze un număr semnificativ de terenuri și drumuri în regiunea alpină fără a suportă costuri.

În conformitate cu reglementările din Elveția, în cazul în care o suprafață de teren este considerată a fi fără proprietar, aceasta poate fi atribuită gratuit oricărei persoane care depune o cerere simplă la administrația locală, conform legislației elvețiene, după cum relatează The Times.

În situația în care un teren este înregistrat ca fiind fără proprietar, procedura de atribuire prevede doar trimiterea unei cereri către consiliul local pentru a revendica parcela respectivă.

Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?

În Elveția, terenurile fără proprietar sunt relativ rare, dar încă mai pot fi găsite: de exemplu, un teren agricol pe care o familie a refuzat să îl primească în urma unei moșteniri, o mică porțiune de pădure sau chiar o parte dintr-un drum abandonat de către un dezvoltator privat.
Aceste terenuri pot include un câmp pe care o familie a decis să nu îl accepte ca moștenire.

O căutare exhaustivă a unor asemenea terenuri necesită o examinare atentă a documentelor cadastrale, însă se observă că o astfel de investigație sistematică nu a fost efectuată înainte de Lauwiner – un specialist în proiecte de automatizare industrială, care a intuit că această abordare ar putea reprezenta o strategie viabilă pentru dezvoltarea unei întreprinderi imobiliare lucrative.
În mod surprinzător, Lauwiner a fost primul care a întreprins această analiză aprofundată.

Într-un interval de timp extrem de scurt, o persoană fizică a recurs la o lacună legislativă pentru a obține 148 de parcele de teren pe teritoriul elvețian, totalizând 117.144 de metri pătrați, totul fără a suporta costuri.

Oficialii elvețieni sunt îngrijorați că persoana cunoscută sub numele de „Regele Jonas” și-a extins prea mult domeniul de influență, iar acum încearcă să-i restrângă posibilitățile prin încetarea unei anumite practici legale care i-a permis crearea acestui „imperiu”.

El a declarat:

„Sunt cinstit. Nu închid drumurile și nu cer mult pentru ele”

spunând în esență că nu are drepturi depline asupra drumurilor, dar îi lipsește o justificare pertinentă pentru a-i taxa pe cei care vor să le traverseze.

Suprafața terenurilor pe care le deține nu este deosebit de semnificativă, iar „imperiul” său se întinde pe aproximativ un sfert din teritoriul Vaticanului, dar cuprinde nu mai puțin de 83 de tronsoane de drum, ceea ce constituie un avantaj considerabil în discuțiile cu comunitățile din jur.

Uneori, drumurile abandonate de dezvoltatorii privați devin o sursă de venit pentru Lauwiner, care a reușit să obțină controlul asupra unui drum dintr-un cartier rezidențial după ce acesta a fost abandonat.
Proprietarii de locuințe din zonă care utilizează acest drum sunt apoi obligați să plătească taxe pentru întreținerea lui.

Ușile sunt deschise, a declarat Lauwiner, 31 de ani, într-o manieră transparentă.
El a menționat că nu obține sume mari de bani pentru drumuri și nici nu le închide.
Pe lângă cheltuielile de întreținere, veniturile sale provin și din alte surse:

• vânzarea autorizației de construire în vecinătatea drumului;
• și comercializarea dreptului de acces în cazul construcției unei noi locuințe.

„Sunt cinstit. Nu închid drumurile și nu cer mult pentru ele”

, a spus el.
În continuare, a explicat că obține bani și prin „vânzarea dreptului de a construi în apropierea drumului și vânzarea dreptului de trecere dacă se construiește o casă nouă”.

Lauwiner a tras o paralelă între achizițiile sale și o operațiune strategică, declarând că acestea se aseamănă cu o „campanie militară”, dar a ținut să sublinieze că metodele sale sunt lipsite de violență și se desfășoară exclusiv în spațiul virtual.
Activitățile sale, a adăugat el, se caracterizează prin lipsă de violență și se exercită în mediul digital.

Operațiunile de elită ale Imperiului Lauwiner au devenit un subiect de interes, însă detalii suplimentare nu au fost oferite.

Lauwiner a remarcat: „Am fost declarat «rege» de către presa germană”. În acest context, presa germană l-a numit „Regele Elveției”. Atunci, Lauwiner a comentat:

„Ei au spus că sunt Regele Elveției. Eu am spus: ‘Este ingenios.’”

Lauwiner adoptă adesea o postură de rege, fotografiindu-se într-o ținută regală.
Pe internet, a creat un site propriu, denumit „website-ul oficial al Regelui Elveției”, unde se prezintă în această manieră.

Pe site-ul său a fost încărcat un material video în care apar persoane în uniforme militare, prezentate ca fiind „forțele speciale ale Imperiului Lauwiner”, împreună cu un vehicul militar amfibiu vechi și scoasă din funcțiune, poziționate în fața unei construcții lungi de două etaje, denumită „palatul” său, edificată pe una dintre posesiunile sale imobiliare din Burgdorf.

Lauwiner este persoana din spatele unui „imperiu” care a acordat până în prezent un număr de 12 medalii onorifice. Acest „imperiu” are chiar și o monedă specifică, emisă de o așa-numită „bancă imperială”. Informațiile disponibile pe site-ul oficial menționează că entitatea respectivă funcționează în conformitate cu legislația elvețiană și constituția țării.

Un titlu regal i-a fost atribuit într-un mod inedit, după cum afirmă Lauwiner, care a declarat:

„Știu că sunt un rege simbolic”

.
Acesta a mai spus că nu deține puterea suverană a Elveției, însă situația sa depășește granițele umorului, adăugând:

„Am creat ceva nou”

.

Devenit o celebritate în țara sa natală, Lauwiner relatează că generozitatea unor persoane i-a permis să obțină numeroase proprietăți fără să plătească nimic.
Lauwiner menționează că povestea sa a captivat o parte a publicului elvețian, care consideră că este o relatare fascinantă.

„Mulți oameni cred că este o poveste frumoasă”

, afirmă el,
adăugând că există și persoane care se împotrivesc acestui fenomen.
Potrivit lui Lauwiner, reacțiile sunt împărțite în mod egal, 50:50, ceea ce consideră că nu este un raport defavorabil.

El este caracterizat printr-o foame insațiabilă de putere și printr-o necesitate acută de a-și atrage atenția asupra sa.

În urma succesului său, povestea antreprenorului elvețian a devenit o sursă de inspirație pentru compatrioții săi, care au început să caute terenuri fără proprietar. Această nouă tendință a sporit interesul autorităților elvețiene, care au decis să acorde privilegii de preemțiune consiliilor locale în ceea ce privește terenurile abandonate în mai multe cantoane, printre care și Berna.

Comportamentul lui Lauwiner a fost calificat drept „scandalos” de către Josef Schuler, un membru al consiliului local din Lucerna, în legătură cu unul dintre drumurile acestuia din urmă, drum pe care administrația locală a încercat să îl achiziționeze.

Lauwiner a fost de acord să doneze drumul, cu condiția ca acesta să poarte numele său, în schimbul renunțării la orice sumă de bani. În cazul în care această condiție nu era îndeplinită, suma solicitată de Lauwiner pentru drumul respectiv era de 150.000 de franci elvețieni. Aceste declarații au fost făcute de Schuler.

Conform spuselor lui Schuler, în cazul lui Lawiner se observă o sete excesivă de putere și o nevoie acută de a atrage atenția.

„o sete excesivă pentru putere și o nevoie exacerbată de a se face văzut”

, a adăugat Schuler, referitor la caracterul lui Lawiner.

El a declarat:

„Aproape că am atins momentul de maximă libertate”

În urma unei acțiuni în justiție, un reprezentant legal din orașul Lucerna a formulat o acuzație de exploatare abuzivă împotriva lui Lauwiner, vizând situația drumului aflat în posesia acestuia; totuși, Lauwiner a ieșit învingător în fața tribunalului.

Regele Jonas a declarat că scopul său nu este să creeze instabilitate în Elveția, ci mai degrabă să demonstreze că fiecare individ are autoritate asupra propriului teritoriu.

„Toată lumea este rege pe teritoriul ei”

a afirmat el.

Continuarea acţiunilor este esenţială, potrivit lui Lauwiner, care a adăugat:

„Democrația este foarte importantă, dar la un moment dat trebuie să existe o persoană care să spună: ‘Nu, trebuie să continuăm. Nu putem pur și simplu să îi ascultăm pe toți cum se plâng’”

.
Astfel, Lauwiner subliniază importanţa deciziilor ferme.

Nu i-ar plăcea deloc să conducă ca un rege în țara sa de origine, chiar dacă aceasta ar fi avut o formă de guvernământ monarhică.
Elvețianul a exprimat această părere fără să vrea să poarte coroana unui rege.

Un sentiment de maximă independență a fost exprimat de Lauwiner, care a menționat că procesul de achiziționare a terenurilor i-a permis să-și securizeze libertatea financiară.
Într-un comentariu, el a afirmat:

„Dacă aș fi un rege adevărat, aș pierde acea libertate.”

Și a adăugat:

„Aproape că am atins momentul de maximă libertate”

.