Republica Moldova împlinește 35 de ani de independență și, pentru prima dată, are un calendar scris pe hârtie: 2028, încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană, 2030, aderarea. În aceeași ecuație intră însă un război la câteva sute de kilometri de aici, o propagandă care nu s-a oprit niciodată și o întrebare care revine de fiecare dată când drumul european pare mai greu: unirea cu România. Este ea un plan B? Am stat de vorbă, la Chișinău, cu oamenii care dau răspunsurile.
Strategia Moldovei: 2030 – aderarea la UE (interviu cu Daniel Vodă, fost purtător de cuvânt al Guvernului R. Moldova)
Cristina Cileacu: Suntem la Chișinău. Din nou, Pașaport diplomatic de la Chișinău de data asta. Bine te-am găsit, Daniel Vodă, fostul purtător de cuvânt timp de cinci ani al Guvernului Republicii Moldova și Ministerului de Externe de aici. Vreau să te întreb. Moldova vrea să intre în Uniunea Europeană. E gata?
Citește șiMinistrul apărării dintr-o țară UE: Europa trebuie să-și treacă producția de armament în „mod de război”. „Știm ce vorbim”
Daniel Vodă: O întrebare de nota 10. Probabil mai avem teme de acasă pe care trebuia să le facem, pentru că procesul de aderare la Uniunea Europeană este un proces meritocratic. Despre asta vorbesc autoritățile, societatea civilă, dar și oamenii din Republica Moldova care își doresc să trăiască europenește, asta însemnând salarii, pensii, beneficii, infrastructură. Cert este că progresul Republicii Moldova în această etapă, evaluat nu de către noi, aici, în Republica Moldova, pe plan intern, ci de către Comisia Europeană, este cel mai rapid din țările candidate sau care își doresc să adere la Uniunea Europeană. Administrația are potențialul necesar ca să realizeze acest exercițiu meritocratic, astfel încât să realizăm cele două ținte care au fost fixate de autorități și plasate cumva în calitate de promisiune electorală: 2028 — să încheiem negocierile de aderare cu UE și 2030 — să convingem fiecare stat membru să spună „da” pentru extinderea UE în favoarea Republicii Moldova. Și aici probabil este cea mai complicată miză.
Susținătorii rusiști nu pot mai opri calea europeană.
Cristina Cileacu: Așa este, dar iată că în România încă mai auzim. Bruxelles-ul ne pune să facem X. Bruxelles-ul e rău. Uniunea Europeană nu ne lasă sau ne impune reguli. În Moldova, unde știm bine, există în continuare o mare parte a populației, mai degrabă prorusă decât proeuropeană. Cum e văzut acest proces?
Daniel Vodă: Este un lucru incredibil, pe care aș vrea să îl spun tuturor telespectatorilor din România, și anume că, după alegerile parlamentare din 2025, facțiunea prorusă a pierdut definitiv posibilitatea de a reveni la putere sau de a forma de sine stătător Guvernul Republicii Moldova, în clădirea pe care o avem în spate. De ce zic asta? Pentru că da, există oameni care sunt nostalgici după trecutul sovietic sau sunt mai convinși, în unele cazuri, de propaganda care vine de la Kremlin, dar numărul de persoane nostalgice este în scădere continuă și majoritatea populației. Într-un consens național, 7 din 10 cetățeni ai Republicii Moldova văd integrarea europeană ca unicul model de dezvoltare a țării. Și aici probabil este miza cea mai importantă și motivul pentru care inclusiv Rusia și-a schimbat strategia. Deci, Federația Rusă nu mai investește doar în formațiuni proruse, care sunt în minoritate, ci încearcă să găsească formațiuni conservatoare sau care se erijează cumva în proeuropene, în vederea obținerii unor influențe sau a menținerii Republicii Moldova în sfera sa de influență. Or, în anul 2026, geopolitica extinderii Uniunii Europene este extrem de complexă, pentru că noi avem o țară care, iată, distruge orice a rămas din spiritul dreptului internațional, menținând acest război de agresiune împotriva Ucrainei.
Dronuri rusești zboară deasupra Moldovei și României
Cristina Cileacu: În timpul filmării acestui interviu, am surprins o zi în care, atât în Moldova, cât și în România, a apărut din nou o dronă rusă, de altfel. Cât de semnificativ este acest eveniment pentru populație?
Daniel Vodă spune că majoritatea cetățenilor din Republica Moldova sunt conștienți că ucrainenii își apără patria și că, în mod probabil, și noi am reacționa în același fel, fie în Republica Moldova, fie în România sau în altă țară civilizată, dacă cineva ar pătrunde în locuința noastră. Aceasta reprezintă un instinct complet natural. Rusia, și doresc să subliniez din nou, a atacat obiective energetice ale Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, inclusiv infrastructura energetică din nordul țării noastre, poluând râul Nistru. Prin urmare, am fost într-adevăr în pericol. Apa pe care o consumăm și energia pe care o folosim ar fi putut deveni indisponibilă. Aceste situații ar trebui să ne determine să reflectăm și să încercăm să încheiem războiul cât mai curând posibil.
Uniunea, peste emoție
Cristina Cileacu: Răbdarea e esențială. Daniel, apropo de răbdare. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a deschis de la începutul acestui an subiectul unirii dintre Republica Moldova și România. Care e planul? Pentru că nu e foarte clar, există un plan. Vorbim despre UE, vorbim despre o unire reală cu România. Care sunt pașii la care publicul ar trebui să se uite cu atenție?
Daniel Vodă: Subiectul Unirii are un context intern al Republicii Moldova și al României și un context internațional care, la fel, este extrem de important. În anul 2026, conducerea politică a Republicii Moldova — președinte, premier, președinte de legislativ — și, pe partea cealaltă a Prutului, președinte, premier, ambii șefi ai Camerei Deputaților și Senatului au spus clar și deschis că în eventualitatea unui referendum, ar vota Da. Este un obiectiv național, un obiectiv care ar putea să unească o agendă politică din Republica Moldova și din România, inclusiv în contextul apartenenței noastre la spațiul și comunitatea europeană. Acum am văzut o discuție în România că se caută un plan național în Republica Moldova. Planul național este aderarea la UE. Poate, odată ce atingem acest obiectiv aici și ajungem în Uniunea Europeană, ar fi bine să sincronizăm aceste planuri și să muncim împreună. Unirea este un obiectiv extrem de important și care nu trebuie lăsat doar în sfera emoției, ci trebuie transformat în obiective de infrastructură. Și cred că și în România, și în Republica Moldova există generații care ar putea să muncească pe acest deziderat, dar să o facă onest. Sunt două democrații: poporul Republicii Moldova și poporul român. Ele o să decidă acest lucru și o să-l aducă la o îndeplinire firească.
Cristina Cileacu: Să vedem. Până atunci, să vedem care e parcursul Republicii Moldova și urăm succes pentru integrarea europeană. Daniel Vodă Sunt extrem de optimist. Mulțumesc frumos pentru invitație.
35 de ani de independență
Un stat democratic a stabilit dorința de a se alătura Uniunii Europene. Totuși, înainte de a adopta această hotărâre, trebuie să se parcurgă o serie de etape: elaborarea legilor, implementarea reformelor și organizarea voturilor. Toate acestea se desfășoară în Parlamentul de la Chișinău, unde, în cadrul Ziua Independenței, se așteaptă doi invitați: președintele României și președintele Ucrainei.
Interviu cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu
Cristina Cileacu: Igor Grosu, președintele Parlamentului din Republica Moldova. Iată, ne revedem! Nici nu mai știu a câta oară la Pașaport diplomatic, bineînțeles.
Igor Grosu: Este recomandat să vă întoarceți în Chișinău.
Cristina Cileacu: Avem între noi o cifră Moldova, 35. Vorbim despre independența Republicii Moldova. Se aniversează 35 de ani și o aniversare cu președintele României și președintele Ucrainei. Care este mesajul?
Igor Grosu afirmă că bucuria sărbătorilor se împărtășește cu vecinii și cu frații, reprezentând un semn de solidaritate, de susținere reciprocă, prietenie și ajutor, precum și de continuarea proiectelor pe care le avem. În același timp, el evidențiază că cel mai important este solidaritatea față de Ucraina, în acest război nedrept în care Federația Rusă acționează ca invadator.
Războiul hibrid, luat în serios abia acum
Cristina Cileacu: Toate țările, și România, și Moldova, și Ucraina au probleme cu propaganda rusă, au probleme cu războiul hibrid pe care-l vedem, că rușii deja îl accelerează, îl fac din ce în ce mai subtil și tot mai bun, aș îndrăzni să spun. Cum putem totuși să rezistăm? Ne diversificăm și noi felul în care răspundem.
Igor Grosu: Nu subestimăm, pentru că pot să zic acum, fără a da nume: cu câțiva ani în urmă, atunci când noi simțeam deja pe pielea noastră, în special în campaniile electorale și la referendumul constituțional, ce înseamnă războiul hibrid, propaganda, toxicitatea propagandei ruse, alți parteneri, alți prieteni subestimau: „Noi suntem mai departe, pe noi nu ne vizează.” Acum, de ceva timp, foarte de curând, văd o schimbare de optică și de abordare. Țările membre ale Uniunii Europene o iau foarte în serios și ne pare bine că au înțeles lucrul ăsta. Deja toată lumea înțelege că atunci când au loc procese electorale, procese importante pentru o țară sau alta, se amplifică propaganda rusă. Pe termen lung, remediul este educația. Noi trebuie să educăm cetățeni cu gândire critică, bine informați, care pot analiza, pot contrapune anumite evenimente. Și ăsta-i antidotul.
Moldova își propune să intre în UE până în 2030.
Cristina Cileacu a afirmat că Moldova se află pe drumul integrării în Uniunea Europeană și, pe lângă luptele pe care trebuie să le înfrunte acasă împotriva rușilor prin războaie și atacuri hibride, trebuie să se concentreze intens pe opțiunile și criteriile pe care UE le impune, iar cererea lor este justificată.
Credeți că o să fiți gata până în 2030? E realist?
Igor Grosu: Muncim, o să fim gata și noi livrăm. Am convocat Parlamentul în ședință extraordinară, i-am rechemat pe colegi din vacanță și, evident, au fost, cred, 40 de proiecte de lege care vizau angajamente în procesul de integrare europeană. Noi ne mișcăm cu o viteză bună. Și asta o spun și colegii de la Bruxelles, de la Comisia Europeană, de la Parlamentul European. Este fereastra noastră de oportunitate și noi o tratăm ca atare. Mai mult decât atât, integrarea europeană la momentul actual este văzută la noi și înțeleasă poate mai puțin din prisma investițiilor și a avantajelor economice, ci în special prin prisma securității. Este o chestiune de securitate a Republicii Moldova și nu doar a Republicii Moldova. Și Republica Moldova, membră a Uniunii Europene, înseamnă a pune țara la adăpost.
Ce aduce Moldova în Uniunea Europeană
Cristina Cileacu: Și apropo de asta, pe lângă criteriile pe care le aveți de îndeplinit, desigur, trebuie să convingeți și statele membre că Moldova e demnă să fie membră a Uniunii Europene. Ce aduce Moldova ca avantaj Uniunii? Care ar fi atuurile?
Igor Grosu: Noi ce putem spune deja? Suntem o țară în care am păstrat liniștea și pacea, în special după 2022. După anul 2022 am demonstrat că putem gestiona crize, în criza refugiaților. Am demonstrat că putem consolida securitatea noastră energetică. Noi înțelegem că trebuie nu doar să aprobăm legi, noi trebuie să le implementăm. Deci e foarte important să se vadă impactul acestor reforme pe care noi le facem pentru noi, într-o finalitate, într-o ultimă instanță. Nu le facem pentru cineva ca să bifăm. Le facem că avem noi nevoie de reforma justiției, reforma securității energetice și a administrației publice, amalgamare. Justiția, în primul rând: o continuăm, reforma justiției. Sunt lucruri de care o să ne ținem și pe care o să le ducem la bun sfârșit.
Planul B: fuziunea cu România?
Cristina Cileacu: Este un plan B, pentru că a apărut această idee, că, dacă cumva pasul pe care Moldova vrea să-l facă înspre Uniunea Europeană, să spunem, eșuează, desigur, noi nu ne dorim asta. ar fi un fel de plan B unirea cu România, ca să ajungeți totuși în Uniunea Europeană. Cum răspundeți la acest plan?
Igor Grosu: O să răspund în felul următor. Mă întreba un european dintr-o cancelarie, în cadrul vizitei lor, și mai mulți mă întrebau: „Spune-ne, te rog, cu planul ăsta B, cu Unirea. Cât de real și de serios vedeți acest lucru?” Le-am răspuns în felul următor: dragă coleg, pentru orice basarabean educat, citit, care își cunoaște istoria, limba, credința, e o idee de bun-simț, de bon ton, să-și dorească lucrul ăsta. Da, pentru că e ceva firesc, natural și legitim. Să revenim în marea familie a națiunii românești. Asta e dorința noastră, nu? Nu poți. Dincolo de aspectele juridice, e conjunctura politică și toate aranjamentele pe care trebuie să le creeze politicienii dintr-o parte și din alta. Ține de bunul-simț și de buna educație a oricărui român de pe malul drept și de pe malul stâng al Prutului să își dorească lucrul ăsta.
Cristina Cileacu: De ce există un plan B?
Igor Grosu: Atâta timp cât planul A rămâne în vigoare, acționăm conform planului A, însă păstrăm și un alt plan ca rezervă.
Ultima slăbiciune: energia
Planul A reprezintă, în final, acțiuni foarte concrete. Iarna trecută, Republica Moldova a fost la un pas de a se prăbuși fără curent și fără gaz, după ce Rusia a închis robinetul și a afectat infrastructura energetică. De atunci, integrarea europeană nu mai a rămas un subiect de discurs, ci s-a transformat în o problemă de linii de înaltă tensiune și conducte. Ministrul Energiei ne prezintă stadiul actual.
Interviu cu Dorin Junghietu, ministrul energiei, Republica Moldova
Dorin Junghietu: Ultima vulnerabilitate rămasă în sistemul nostru este modul în care este configurată rețeaua electrică. Avem centrala electrică, nodul de electricitate de la Cuciurgan, și avem linia care vine de la Isaccea la stația Vulcănești, iar de la stația Vulcănești merge aici. Și apoi, de aici, la Chișinău. De îndată ce punem în funcțiune linia electrică aeriană Vulcănești–Chișinău, această vulnerabilitate devine, de asemenea, redundantă. Dacă vorbim despre gaz. Acesta a fost, de fapt, primul pas pentru eliminarea dependențelor de petrol din sistemul de gaze. Când a fost pusă în funcțiune interconexiunea de gaz Iași–Ungheni–Chișinău.
Fără gazul rusesc, cu sprijin românesc
Cristina Cileacu:
Ați spune că acum aveți un fel de nou tip de dependență? Rusia nu mai este, dar România?
Dorin Junghietu a subliniat că, în contextul multipolar al prezentului, esențialul constă în stabilirea de parteneriate solide și de încredere. Acest aspect reprezintă prioritatea principală. El menționează că, dacă un partener, în momentul în care nu aprobă direcția politică a unei țări, decide să închidă supapa, vorbim despre Rusia, iar astfel nu se poate numi parteneriat. În realitate, în era contemporană, este imperativ să se bazeze pe colaborări de încredere. România, de-a lungul anilor, a rămăsesă alături de Moldova în perioadele de criză energetică. În plus, rețeaua de interconectare a gazelor a fost realizată cu ajutorul companiei românești Transgaz.
Când mesajele propagandistice ajung la contor
Cristina Cileacu: Când aveți aceste întreruperi din diverse motive, mai ales din atacuri rusești sau ceva de genul acesta, cum acceptă populația lovitura?
Dorin Junghietu: Comunicăm, folosind toate mijloacele posibile pentru a comunica, social media, TV, dar există întotdeauna propaganda în spatele ei, luptând înapoi și spunând: nu, ascultați, nu există nimic și așa. Deci, chiar și în zilele noastre în România este la fel. Sunt oameni care spun: „Nu, dar nivelul Dunării…” Da, furat de maghiari, a fost furat de cineva. Deci aceasta este, aș spune, una dintre cele mai importante părți ale meseriei noastre de a comunica oamenilor și de a încerca să-i facem pe oameni conștienți. Știți că este un domeniu tehnic, energia este un domeniu tehnic, dar populiștii folosesc acest discurs populist. Emoții. Se joacă cu emoțiile. La fel ca algoritmii. În momentul în care social media a devenit atât de distribuită și atât de accesibilă, emoțiile umane au devenit măsurabile.
Integrarea energetică are loc în prezent
Jurnalist străin: Și credeți, așa cum ați menționat, toate dificultățile pentru autosuficiență din punct de vedere energetic și că Moldova acum se conectează mai ales cu Uniunea Europeană și cu România. Credeți că reunificarea cu România, așa cum se menționează uneori, ar putea fi o soluție pentru a facilita autosuficiența în producție?
Dorin Junghietu: Suntem conectați la rețeaua românească. Interconexiunea noastră principală de 400 kV este cu România. Vom realiza al doilea interconector de înaltă tensiune către România, iar al treilea, Strășeni–Gutinaș. Astfel, o integrare energetică există deja. Aceasta nu reprezintă o dependență, așa cum
Procesul complex de reformă a justiției
Interconectarea se vede pe hartă. Reforma, în schimb, se vede în dosare. Justiția este capitolul cel mai greu al negocierilor cu Bruxelles-ul și, în același timp, cel mai dureros pentru sistemul de la Chișinău: aproape unul din trei posturi de judecător este astăzi vacant, după verificarea integrității, vetting-ul cerut de partenerii europeni.
Interviu cu Livia Mitrofan, membră a Consiliului Superior al MagistraturiiCristina Cileacu: În prezent vă aflați, în Republica Moldova, în procesul complet al negocierilor cu Uniunea Europeană și verificați judecătorii din țară. Cum merge acest proces și cât de bine vă descurcați, ca să spunem așa, în ceea ce privește situația de personal?
Livia Mitrofan: Cred că criza de personal este prezentă în toate instituțiile statului. Vetting-ul a creat într-adevăr o criză în justiție, atât la Curtea Supremă, cât și la curțile de apel. Mai mult, această criză a ajuns și la instanțele de fond. În prezent, avem 148 de locuri vacante din 524 de judecători. Acesta este un număr major. Verificarea, așa cum am spus, este un proces foarte necesar, deoarece atunci când consiliul aprobă un raport negativ, aceasta este practic o sentință pentru cariera unui judecător, pentru că nu mai poate ocupa funcții publice timp de 7 ani. Și este un proces foarte dureros, atât pentru judecătorii care nu trec de vetting, cât și pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii, mai ales că suntem cu toții judecători și undeva ne-am intersectat, am activat. Ceea ce urmărește consiliul este ca în acest proces de vetting să respectăm standardele internaționale, să respectăm legea. Și nu sistemul, pentru că sistemul nu este despre judecători. Sistemul este despre justițiabili. Cei care vin în instanță și au nevoie de soluții într-un termen rezonabil, de la un judecător corect, un judecător competent.
judecătorii moldoveni se confruntă cu o presiune considerabilă.
Cristina Cileacu: În Republica Moldova cazurile de corupție nu sunt doar spectaculoase, ci sunt și periculoase pentru oameni. Din punctul dumneavoastră de vedere, ca judecător, cum simțiți presiunea din partea celor acuzați, a celor care au fost arestați și condamnați în aceste cazuri într-un mod special?
Livia Mitrofan: Fiecare judecător este independent, atât cât vrea să fie independent. Și aceasta este o frază pe care o spun permanent. Nu există nimeni în această lume care să poată sancționa un judecător pentru soluțiile adoptate. Fără limite, dar pentru aceasta sunt instituțiile statului de drept care trebuie să protejeze judecătorii. Am avut un caz în care judecătorul a fost atacat în biroul său de un prizonier, a fost bătut. Am solicitat apoi Parlamentului, am avut o întâlnire cu comisia judiciară, am elaborat un proiect de lege pentru modificarea Codului penal, controversatul cod, care a fost adoptat până la urmă și în care am incriminat anumite fapte. Adică, așa cum am spus, pentru mine nu a fost o surpriză, a fost o tragedie pentru părinții mei. Dar pentru mine, știam că poate exista.
Comunicarea, vitală pentru reforme
Cristina Cileacu: Spuneam că sunteți încă în proces, nu sunteți încă membru al Uniunii Europene. În România, această comunicare este mai opacă, dacă vorbim despre justiție.
Livia Mitrofan: În 2019, odată ce au început toate conversațiile privind sistemul judiciar, am constatat că instituțiile judiciare nu transmit cu claritate evenimentele care se desfășoară. În esență, judecătorii nu sunt ființe invincibile. Organizăm ziua ușilor deschise, în
Planul Moldovei: Aderarea la UE
Verificarea, energia și legile adoptate în ședințe extraordinare se regăsesc într-un singur dosar, care nu este apărat doar la Bruxelles, ci în fiecare dintre cele 27 capitale. Persoana care îl prezintă acolo este ministrul Integrării Europene, Cristina Gherasimov. Am ascultat-o la Chișinău, în cadrul unei conferințe de presă alături de jurnaliști din mai multe țări europene, unde tema unirii a reapărut inevitabil.
Cristina Gherasimov, ministrul integrării europene din Republica Moldova, în cadrul conferinței de presă.
Stat neutru în mijlocul unei regiuni în conflict
Jurnalist: Există, de asemenea, o prezență NATO aici, un NATO prezent sub forma unui birou de legătură. Ar fi acest lucru de ajutor pentru a scoate rușii din această regiune?Cristina Gherasimov: Moldova are o cooperare foarte bună cu NATO. Ne-a ajutat de-a lungul anilor să ne consolidăm securitatea și apărarea. Dar Moldova este o țară neutră și vom rămâne ca atare.
Jurnalist: Există momente în care regretați că aveți asta în constituție, această neutralitate?Cristina Gherasimov: Nu regret alegerea majori
COMENTARII / 0