Proiectele de energie regenerabilă din România și alte țări din Europa Centrală și de Est sunt pe punctul de a fi grav afectate din cauza noilor restricții UE privind sprijinul financiar pentru proiectele care utilizează invertoare fabricate în China.
Această situație ar putea duce la o încetinire semnificativă sau chiar la o oprire completă a dezvoltării energiei regenerabile în regiune, potrivit avertismentelor lansate de companii și investitori din domeniu.
Consecințele unei analize efectuate de Wood Mackenzie arată că România se confruntă cu perspectiva de a fi printre țările cele mai afectate, după cum informează Reuters.
În cadrul eforturilor de reducere a dependenței de China, Uniunea Europeană se confruntă cu o realitate diferită atunci când vine vorba de asigurarea tehnologiilor necesare tranziției verzi, deoarece o parte semnificativă din lanțul de aprovizionare pentru aceste tehnologii rămâne ancorată în China.
Citește șiAnimaWings în insolvență cum pot pasagerii primi banii cursele anulate
Decizia Comisiei Europene, luată în luna mai, prevede că proiectele care primesc finanțare din fonduri europene vor fi obligate să renunțe la utilizarea invertoarelor fabricate în țări cu un nivel ridicat de risc, printre care se numără și China, din motive de securitate.
Se preconizează că Uniunea Europeană va introduce reglementări suplimentare pentru procedurile de achiziții publice, acordând posibil prioritate companiilor europene.
„Cumpără european”
este sloganul care reflectă această strategie.
Elementele fundamentale UE sunt pe punctul de a fi puternic afectate în urma restricțiilor impuse asupra invertoarelor fabricate în China, avertizează experții. România și alte țări din regiunea Europa de Est vor resimți probabil consecințele acestor limitări comerciale.
Componentele critice pentru sistemele de energie regenerabilă, precum și cele de stocare a energiei, sunt reprezentate de invertoare, China fiind furnizorul a circa 70% din cerințele europene.
Energia solară, cea eoliană și stocarea energiei sunt sectoarele în care aceste componente sunt esențiale.
Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a primit o scrisoare pe 7 iulie de la un grup de 36 de companii şi investitori, care exprimă îngrijorarea că viitoarele restricţii vor avea un impact semnificativ asupra regiunilor Europei Centrale şi de Est.
În aceste regiuni, dezvoltarea energiei regenerabile se bazează în mare măsură pe finanţări publice, după cum avertizează expeditorii scrisorii.
36 de entități au trimis o scrisoare către Ursula von der Leyen în data de 7 iulie, semnalând că restricțiile impuse vor avea consecințe majore pentru Europa Centrală și de Est, regiuni în care proiectele de energie regenerabilă sunt preponderent finanțate din fonduri publice.
Anumite surse avertizează că respectiva măsură ar putea împiedica puternic și chiar opri complet procesul de tranziție energetică la nivel regional.
Producătorii europeni se confruntă cu o provocare majoră, deoarece capacitatea lor de a fabrica invertoare nu este încă suficient de dezvoltată pentru a compensa rapid importurile din China, China fiind furnizorul principal. Această situaţie va duce inevitabil la creşterea costurilor şi la întârzieri semnificative în derularea proiectelor. Mai mult, incertitudinea generată de lipsa unor reglementări clare privind interdicţia a dus deja la amânarea deciziilor de finanţare, ceea ce complică şi mai mult situaţia.
Wood Mackenzie estimează că, în perioada 2026-2030, restricţiile europene vor obliga aproximativ 14% dintre proiectele solare şi 12% dintre proiectele de stocare a energiei din Europa, care ar fi utilizat invertoare chinezeşti, să găsească furnizori alternativi.
Țările aflate în România, Cehia și Grecia sunt considerate a fi cele mai vulnerabile pe piețele lor interne în urma acestor repercusiuni.
O soluție alternativă este propusă de reprezentanții industriei, care sugerează ca Uniunea Europeană să impună norme menite să restricționeze accesul producătorilor străini la echipamentele de inversiune deja integrate în sistemele energetice europene. Motivul acestei propuneri este capacitatea acestor echipamente de a fi controlate de la distanță pentru actualizări software, generând îngrijorări legate de securitate.
Anumiți oficiali europeni sunt de părere că această abordare nu ar constitui o protecție suficientă împotriva interferențelor externe care ar putea surveni.
COMENTARII / 0