Noul dosar al azilelor ilegale din Bihor aduce dezvăluiri șocante în cazul lui Viorel Pașca, care în prezent așteaptă decizia instanței privind arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
În acest context, surse apropiate anchetei au oferit detalii exclusive pentru Digi24.ro despre mecanismul pus în aplicare de reprezentanții rețelei acuzate de trafic de persoane.
Potrivit acelorași surse, în fiecare caz de preluare a persoanelor vulnerabile, membrii rețelei urmau pași bine stabiliți, care au fost acum anchetați de procurorii DIICOT.
Informații din cadrul anchetei DIICOT au dezvăluit că, începând cu anul 2006, familia Pașca a oferit adăpost persoanelor care se confruntau cu dificultăți legate de locuință și care nu aveau nici o rudă care să le acorde sprijin.
Conform datelor disponibile, într-un interval de 17 ani, un număr de peste 3.300 de persoane cu dizabilități, vârstnici și persoane fără adăpost au fost adăpostite. Dintre acestea, puțin peste 1.000 de persoane și-au pierdut viața.
Citește și„Mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri”. De ce George Simion nu regretă demiterea lui Bolojan
Rezultă că oamenii erau relocate în aceste centre de către funcționari publici din primării, direcții de asistență socială și spitale din întreaga țară, fără acordul lor explicit, sub pretextul lipsei resurselor logistice necesare pentru îngrijirea lor.
Se pare că Viorel Pașca a fost de acord să primească exclusiv persoane care nu aveau nici familie și nici locuință, de la care se putea obține un anumit venit, și anume: în cazul în care deținea bunuri, pensia standard sau pensia de invaliditate, precum și indemnizația pentru însoțitor sau ajutor de deces.
Viorel Pașca a fost cel care a condus o rețea de azile ilegale, unde persoanele vulnerabile erau supuse unor condiții extrem de dificile.
„Vorbiți că au râie și numa vă uitați”
, o frază care descrie realitatea crudă din aceste instituții.
În fapt, situația din azilele ilegale ale lui Viorel Pașca era una care a ridicat mari îngrijorări.
O înregistrare a procurorilor dezvăluie o conversație în care o persoană de la un ONG îi cere lui Pașca să acorde sprijin unei persoane aflate în dificultate, afirmând:
„L-am putea primi, dar pentru asta ne trebuie o anchetă socială, adică un referat de situație de la primărie în care să descrieți starea lui, adică omul e bolnav, nu are aparținători sau e abandonat (…) Stă în condiții improprii, n-are condiții de locuit, e amărât, necăjit, omu vrea să vină, chestiile astea să le scrieți”
Această discuție scoate la iveală procedura necesară pentru a primi o persoană vulnerabilă, subliniază importanța evaluării situației sociale și a documentelor care să ateste starea precară a persoanei în cauză.
În situațiile în care nu se puteau obține fonduri de la aceste persoane, potrivit surselor apropiate anchetei, Pașca și rețeaua sa ar fi adoptat o strategie de refuzare a găzduirii lor sau, în unele cazuri, ar fi procedat la returnarea lor către instituțiile de origine.
Potrivit unor surse judiciare, activitatea lui Viorel Pașca se desfășoară în afara legii, fără nicio încercare de a înființa o firmă sau o asociație care să obțină acreditările necesare pentru a furniza servicii sociale private.
În timpul investigației, un anchetator sub acoperire de la DIICOT a fost infiltrat la Viorel Pașca și a lucrat în cadrul centrului acestuia.
Banii proveneau din multiple surse, printre care pensii și indemnizații de handicap, pe care Viorel Pașca îi retragea în mod sistematic de la persoanele vulnerabile aflate sub îngrijirea sa, conform informațiilor obținute de la surse judiciare.
„De acolo vin banii”
, după cum relatau sursele.
13 milioane de lei reprezintă suma de bani care, potrivit DIICOT, ar fi fost deturnată de gruparea condusă de Pașca începând cu anul 2020.
Informația a fost făcută publică oficial de către DIICOT.
În fiecare situație, demersurile efectuate au inclus anchete sociale și verificări la domiciliul persoanelor.
Funcționarea rețelei a fost posibilă prin instituirea unor norme interne care să maximizeze profitul obținut de pe urma Pașca, în loc de a prioritiza protecția și îngrijirea persoanelor vulnerabile.
Pașca a fost cel care a condus această grupare.
Se pare că anumite elemente ale aparatului de stat au acordat sprijin pe toată durata procesului.
Nu există detalii suplimentare despre acest sprijin.
Acest sprijin a fost esențial pentru operațiunile grupării.
Schema de înșelăciune implica Pașca în stabilirea adreselor de domiciliu ale persoanelor vulnerabile la locuințele sale, în scopul de a primească indemnizații de la primărie sau pensii în numerar pe numele lor.
Cererea de anchete sociale a fost un alt aspect cheie.
Se ridică întrebări cu privire la acuratețea investigațiilor sociale efectuate de reprezentanții statului, deoarece nu se bazează pe fapte concrete.
Procesele de eliberare a certificatelor de dizabilitate și de creare a conturilor bancare au fost manipulate.
După aceea, erau întreprinse eforturi pentru a obține certificatele de încadrare în grad de handicap, în scopul de a primi indemnizațiile oferite de stat persoanelor cu astfel de certificat;
În urma investigațiilor, rezultă că Viorel Pașca ar fi solicitat ca fiecare persoană să primească încadrarea într-un grad de handicap „grav cu asistent personal”, în scopul de a obține fonduri suplimentare, chiar dacă această încadrare nu reflecta situația reală în toate cazurile.
Gestionarea fondurilor persoanelor vulnerabile se realiza prin deschiderea de conturi bancare și eliberarea unor carduri speciale, toate fiind controlate de membrii grupării infracționale.
Ancheta procurorilor a scos la iveală cazuri în care fondurile erau retrase de pe conturile respective, chiar și după ce persoanele aflate în situație de vulnerabilitate părăseau de bună voie centrele administrate de Pașca.
Potrivit surselor judiciare, celor care decideau să plece li se ofereau până la 100 de lei.
Rețeaua condusă de Pașca a recurs la o strategie ingenioasă pentru a controla persoanele vulnerabile, potrivit informațiilor obținute din aceleași surse.
Viorel Pașca a conceput o așa-numită „declarație de consințământ” care, în esență, permitea acestor persoane să acorde acordul lor pentru ca bunurile și sumele de bani aferente (pensii sau indemnizații) să fie preluate sau gestionate de către rețeaua sa.
Aceste documente erau semnate fără nicio considerație pentru starea psihică a persoanelor în cauză sau pentru obținerea consințământului lor liber.
Nu există nicio declarație din partea mea
nu a fost însă o afirmație vehiculată în legătură cu aceste documente.
Nu se ținea cont de afecțiunile psihice ale acestor persoane atunci când se obțineau aceste declarații de consințământ.
înlocuit cu
Informațiile sugerează că Viorel Pașca a utilizat o metodă prin care persoanele vulnerabile ajungeau să dea acordul pentru ca rețeaua lui să gestioneze bunurile și veniturile lor.
O „declarație de consințământ” a fost creată în acest scop, permițând preluarea controlului asupra pensiilor și indemnizațiilor acestor persoane.
Semnarea acestor declarații se făcea fără să se ia în considerare starea psihică a celor implicați sau consințământul lor.
Declarațiile unor surse din domeniul judiciar au scos la iveală un caz în care un bătrân care a fost găzduit la Pașca a fost convins să-și dezvăluie codul PIN al cardului său, după ce i s-a atras atenția că pensia lui trebuia să fie încasată de către Viorel Pașca. Cei care au refuzat să ofere această informație au fost înștiințați că au semnat anterior o declarație în acest sens.
Subvențiile pentru înmormântări și sprijinul financiar pentru combustibil erau două tipuri de ajutor oferite.
În cadrul anchetei, au fost identificate posibile alternative de venit pentru persoanele aflate în situații vulnerabile, printre care ajutor pentru achiziționarea de combustibil și sprijin pentru cheltuieli de înmormântare.
Rezultă din interceptări că familia Pașca utiliza cardurile persoanelor vulnerabile pentru alimentarea propriilor vehicule cu combustibil.
„Dacă ne-o dat mami ăsta (n.r. cardul unei persoane adăpostite) putem mere săptămâna viitoare, că noi tot am vrut să merem să vizităm ceva pân țară, dar no, până ce…s-a adună amu, că până faci două plinuri, până niște cazare…”
În legătură cu procedurile de înmormântare, informațiile judiciare au dezvăluit faptul că Viorel Pașca a conceput un document suplimentar, prin care persoanele aflate în situații vulnerabile își exprimau dorința de a fi înmormântate de către el.
În urma unei investigații, un agent sub acoperire al DIICOT a descoperit un document financiar care detaliază o sumă de 9.000 de lei, din care 700 de lei reprezentau costul unui sicriu.
Potrivit unor surse din domeniul judiciar, fondurile obținute prin aceste ajutoare nu erau utilizate conform destinației stabilite de către stat.
Potrivit investigatorilor, modul de operare al rețelei de azile ilegale a implicat achiziționarea de sicriele care, în realitate, nu erau destinate exclusiv persoanelor pentru care erau procurate.
Acestea erau, mai degrabă, stocate pentru a fi folosite ulterior, atunci când era nevoie, adică atunci când o persoană decedată într-un spital trebuia să fie transportată într-un sicriu.
Ceilalți defuncți erau, în schimb, înmormântați în scânduri de lemn asamblate rude și simple, sub formă de sicriu, fără a se ști dacă erau pregătite din timp sau confecționate la momentul decesului.
„Știu din discuțiile cu (…) că sicriele achiziționate nu erau neapărat utilizate pentru persoana respectivă, cât erau păstrate și utilizate la nevoie, când persoana deceda la spital și trebuia preluată de acolo cu sicriul. Restul erau înmormântați în niște scânduri de lemn, bătute cu cuie, în formă de sicriu. Nu știu dacă erau gata făcute sau făcute când deceda o persoană”
,
a declarat un investigator sub acoperire, într-o conversație obținută de Digi24.
Surse din domeniul judiciar au mai scos în evidență faptul că cheltuielile pentru funeraliile celor care au decedat în adăpostul administrat de Pașca erau reduse la minimum.
Printre măsurile luate se numără și atribuirea unor responsabili pentru protecția persoanelor aflate în situații vulnerabile.
Această abordare presupune desemnarea unor tutori care să aibă în grijă persoanele vulnerabile.
Potrivit informațiilor din surse judiciare, inițial, Viorel Pașca a manifestat o poziție contrară numirii unor responsabili pentru protecția persoanelor aflate în situații vulnerabile.
Ulterior, însă, Pașca a fost obligat să accepte această măsură ca urmare a incidentului care a avut loc anul trecut.
Se remarcă faptul că Viorel Pașca a optat pentru refuzul de a fi numit în această calitate, strategia sa fiind fundamentată pe evitarea unei eventuale repercusiuni juridice.
Într-o discuție surprinsă de procurori și obținută de Digi24.ro, Pașca a exprimat următoarele gânduri:
„Adică… mie mai bine acum că amu n-aveam nicio responsabilitate față de ei, da totuși aveam una morală cumva că… (…) Da amu dacă le pune tutore, acuma chiar nu mai am nici treabă”
Statul a fost vulnerabil la speculațiile făcute de Pașca, care a exploatat nevoile stringente și carențele persoanelor aflate în situații dificile.
Informații obținute de la surse judiciare aflate în apropierea anchetei au fost dezvăluite Digi24.ro, oferind detalii despre metoda implementată de către Viorel Pașca.
În fapt, se estimează că victimele au fost exploatate sub masca prestării de îngrijiri, protecții și asistență socială, totul desfășurându-se sub umbrela compasiunii și filantropiei, cu aparența de ajutor umanitar.
Într-o situație de totală subordonare, potrivit surselor Digi24.ro, oamenii vulnerabili se confruntă cu o realitate crută, fiind complet dependenți de sprijinul acordat de membrii rețelei pentru necesitățile de bază, precum hrană, adăpost, tratamente medicale, acte de identitate, bani și legătura cu exteriorul, deoarece nu posedă capacitatea de a-și gestiona viața în mod autonom.
În esență, persoanele vulnerabile sunt incluse într-un sistem de totală subordonare, sub masca asigurării protecției sociale, după cum afirmă sursa menționată, și sunt lipsite de autonomia reală, devenind astfel o sursă permanentă de venit.
Imaginea unui filantrop a fost creată în jurul lui Viorel Pașca de-a lungul timpului, potrivit procurorilor, care au demonstrat că acesta a devenit o figură cunoscută în spațiul public sub numele de „bunul samaritean”.
Nu există citate
A dobândit notorietate prin presupusele activități caritabile.
O imagine și mai completă reiese atunci când se consideră și eforturile de propagandă pozitivă la care a fost supus, permițându-i astfel să dezvolte o strategie de atragere a persoanelor aflate în situații vulnerabile, care îi erau furnizate chiar de către instituțiile statului.
Acest sistem de recrutare a funcționat prin intermediul unor mecanisme care au permis instituțiilor statului să joace un rol direct în aducerea acestor persoane vulnerabile.
Potrivit informațiilor din surse judiciare, modul de operare al lui Pașca a fost unul deosebit de ingenios, bazat pe nevoile stringente ale persoanelor vulnerabile, pe lacunele sistemului social și medical, precum și pe lipsa unor centre care să ofere îngrijire adecvată acestor persoane.
De asemenea, s-a profitat de inexistența unor reacții și intervenții eficiente din partea autorităților, precum și de bunătatea persoanelor care au donat în timp pentru activitatea sa.
Potrivit procurorilor, modul de operare al rețelei conduse de Pașca a fost unul care nu viza deloc reabilitarea și reinserția socială a celor găzduiți, ci doar asigurarea strict minimă a nevoilor de bază, și anume hrană și adăpost, în așa fel încât persoanele vulnerabile să poată fi exploatate pe o perioadă cât mai lungă de timp, cu cheltuieli reduse la esențial.
COMENTARII / 0