Libertatea a anunțat în premieră, la sfârșitul anului 2024, existența unei rețele interne la Muzeul Național Peleș care se ocupă de furtul statului român prin recircularea și revânzarea biletelor de intrare. Acest incident a determinat verificări din partea Corpului de Control al Ministerului Culturii și a condus la deschiderea a două dosare penale, gestionate de IPJ Prahova și DNA. Furturile în cel mai frecvent vizitat muzeu al țării persistă.
Deși Ministerul Culturii a impus Muzeului Național Peleș înlocuirea casieriilor clasice cu sisteme electronice și automate de tip self-service pentru a elimina definitiv interacțiunea umană și riscul de fraudă, dovezile intrate recent în posesia Libertatea arată că rețeaua s-a adaptat rapid la noile tehnologii: metoda biletului fizic de hârtie a fost înlocuită de bișnița cu coduri QR provenite de pe tichetele electronice nescanate la intrare, care sunt trimise prin aplicații de mesagerie și revândute ulterior altor vizitatori.
De precizat că după dezvăluirile Libertatea s-a luat decizia ca accesul la Muzeul Peleș să fie externalizat către o firmă specializată Royal Tickets SRL. Mai mult, prin Notă de Serviciu, transmisă în august 2026 Secției Relații Publice, Marketing și Proiecte Culturale, conducerea Muzeului Național Peleș le aduce la cunoștință angajaților scoaterea din atribuții a zonei de acces: „Organizarea fluxului de vizitatori în zona de tranzit (sub arcada Castelului Peleș) și în zona turnichetelor de control acces nu intră în sarcinile de serviciu ale referenților din cadrul secției, conform fișelor de post în vigoare”.
Citește șiReținut după audieri: Bărbatul care a agresat jurnaliștii
Regulament: numărul maxim de vizitatori pe zi este 2.000.
Potrivit regulamentului oficial publicat pe portalul Muzeului Național Peleș, începând cu 3 decembrie 2025, intrarea se realizează exclusiv prin achiziționarea biletelor online, fie la stațiile automate de plată; fiecare bilet produce un cod QR unic ce trebuie verificat la poartă. Pentru a proteja situl și a menține un flux ordonat, administrația muzeului a stabilit un plafon de 2.000 de vizitatori zilnici, repartizați în intervale orare bine definite.
Această hotărâre a generat, totuși, un dezechilibru considerabil între cererea intensă a vizitatorilor și capacitatea redusă de aprovizionare. Zilnic, sute de turiști, veniți din diverse regiuni ale Sinaia sau din străinătate, se confruntă cu imposibilitatea de a localiza bilete libere pe platformă pentru perioada orară solicitată. În acest context, apare noua ramură a sistemului de coduri QR.
Modul de funcționare al afacerii biletelor electronice
Atunci când un vizitator achiziționează un bilet online, îi este trimis un fișier vizual ce conține un cod QR ce acționează ca o cheie de unică folosință. În mod obișnuit, odată ajuns la poarta de intrare și plasat telefonul în fața scannerului, dispozitivul decodifică codul, deschide poarta și marchează biletul ca utilizat în sistem. În urma acțiunii, codul devine nevalabil și nu poate fi reutilizat de către altcineva. Aceasta reprezintă varianta optimă.
Mecanismul de fraudei exploatează pe
Persoane apropiate sistemului de înșelăciune au relatat, în cadrul unui interviu pentru Libertatea, modul în care operează cele mai recente activități ilegale legate de bilete. La poarta de acces, operatorii permit vizitatorilor să treacă în afara barierei electronice sau să deschidă poarta manual, fără să valideze biletul pe cititorul optic. În doar câteva secunde după ce trec prin poartă, operatorul capturează rapid imaginea biletului deținătorului legitim cu telefonul mobil personal, creând impresia că codul QR a fost scanat.
Pentru că scannerul nu a citit niciodată acel bilet, în calculatorul muzeului el apare ca fiind nefolosit. Angajatul trimite poza cu codul QR pe WhatsApp către un alt coleg complice, iar acea poză este vândută la negru unui alt turist. Când noul turist vine la intrare și arată poza primită pe WhatsApp, scanerul o citește, o găsește valabilă și îl lasă să intre. Practic, dintr-un singur bilet plătit oficial, intră două persoane diferite, iar banii de pe al doilea bilet intră direct în buzunarul celor din rețea.
„Am făcut eu poză. Vinde-le!”
Libertatea a intrat în posesia unei capturi de ecran dintr-o aplicație de mesagerie care confirmă pas cu pas schema descrisă mai sus. În imagine se observă fereastra de chat dintre utilizatorul identificat drept „C… Intrare” și cel care primește mesajele, purtată pe data de 24 decembrie 2025, deci la doar câteva zile de la implementarea sistemului electronic de acces în Peleș.
Conversația ilustrează cum codurile QR nefolosite ar putea fi transformate în profituri pe piața clandestină:
C… Intrare: „Ai 4 bilete aici. Vinde-le”
C… Intrare: „Le am facut eu poza ca au intrat mai devreme dar nu am apucat să scanez”
Interlocutorul a spus: „Multumesc”
Mesajul este însoțit de o fotografie realizată cu un telefon, în care ecranul unui alt dispozitiv afișează biletul numărul 1 din 4 pentru Castelul Peleș, valabil între orele 11.00 – 13.00 și în valoare de 100 lei.
Pe alei, turiștii se plimbă
În esență, din acest scurt schimb de mesaje se poate concluziona că un grup de 4 indivizi a fost autorizat să pătrundă în castel înainte de timp, fără ca biletele lor să fie scanate la poartă. Operatorul de la intrare a fotografiat ecranele filtrelor de acces, astfel încât în sistem au rămas 4 bilete valide, cu o valoare totală de 400 de lei. Codurile QR, nealterate, au fost trimise instantaneu pe chat pentru a fi vândute imediat altor turiști fără bilet, aducând profit direct în buzunarul rețelei.
Fluxul intens de vizitatori, în special în weekend, combinat cu plafonul de 2.000 de persoane pe zi impus de muzeu, golește rapid locurile disponibile pe platforma oficială. În momentul în care biletele online nu mai pot fi achiziționate, pe aleile domeniului Peleș apar intermediarii de ocazie.
Racolatorii exploatează frustrarea celor care rămân la poartă fără bilet, promițându-le intrarea instantanee în castel. Pentru un preț achitat cash, aceștia trimit pe telefon o fotografie simplă cu un cod QR încă valid, evitând astfel lista oficială de așteptare și sistemul de rezervare.
Trucul QR raportat la poliție, în altă formă a gratuității pentru copii
Au fost cazuri în care vizitatori adulți au fost incentivați să achiziționeze coduri QR, de fapt create pentru bilete gratuite destinate copiilor, însă au plătit intermediarului întregul preț de 100 de lei. În mod concret, copiii sub 7 ani beneficiază de intrare fără cost, însă pentru a avea acces în muzeu, ei primesc, împreună cu părinții, un cod QR de valoare zero, care trebuie scanat la poartă. Un astfel de vizitator a observat că biletul său avea valoare zero și a raportat situația conducerii muzeului, care ulterior a alertat Poliția.
Sursele apropiate anchetei au informat publicația Libertatea că mai multe cazuri similare au fost aduse la cunoștința conducerii muzeului, care ulterior a transmis incidentul la Poliția stațiunii Sinaia. Conform datelor obținute de ziar, inițiativa oficială a instituției se concentrează exclusiv pe impactul reputațional, fără a afecta aspectul financiar.
„Există sesizare la Poliția Sinaia făcută de reprezentanții muzeului privind practica revânzării biletelor. În plângere este reclamat un prejudiciu de imagine al instituției, nu un prejudiciu material”, au declarat surse apropiate de anchetă.
Conform sursei citate, reclamația depusă de reprezentanții Peleșului a fost legată de dosarul penal care a durat doi ani în cadrul Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova.
În urma neregulilor legate de comercializarea biletelor la Muzeul Național Peleș, raportate de Libertatea acum doi ani, investigațiile au culminat cu formarea a două dosare penale separate.
Primul dosar este instrumentat de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE) din cadrul IPJ Prahova și vizează infracțiuni economice de evaziune fiscală, delapidare și gestiune frauduloasă legate de schema prin care banii încasați ilicit din bilete nu ajungeau în conturile publice. Al doilea dosar se află pe masa procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și urmărește posibile fapte de corupție, luarea și darea de mită sau abuzul în serviciu în legătură cu protejarea sau funcționarea rețelei de fraudare din cadrul instituției.
În ambele cazuri s-au organizat audieri și s-au recuperat documente, iar persoanele țintă erau angajați ai instituției muzeale. Potrivit sursei Libertatea, cele două investigații au început cu evenimentele care au avut loc până în 2024, când intrarea în Peleș se realizase exclusiv prin bilete de hârtie. În prezent, cercetarea s-a extins pentru a include și noul mecanism de fraudă, bazat pe reînvenderea codurilor QR.
Care este operatorul vânzărilor de bilete la Peleș?
Începând cu decembrie 2025, accesul oficial la incinta Muzeul Național Peleș se realizează exclusiv prin bilete achiziționate online sau la stațiile SelfPay automatizate. Pe site-ul instituției apare însă un avertisment clar în care se distinge de problemele legate de sistemul de bilete:
Muzeul Național Peleș nu este responsabil pentru vânzarea biletelor online și de la stațiile SelfPay
, subliniind că serviciile sunt administrate de o companie privată.
Compania privată responsabilă pentru aceste servicii este Royal Tickets SRL, entitatea comercială desemnată să administreze vânzările și turnichetarele de acces. Potrivit certificatului constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), sediul social al firmei se află în București și are ca asociați: Ioan George Răzvan, deținător al majorității de 51% și administrator cu puteri depline; Vasile Sebastian Albulescu, deținător al 35%; și Mircea Muscalu, deținător al 14%.
Royal Tickets SRL nu reprezintă un actor nou în domeniul vânzărilor de bilete, operând prin intermediul platformelor bilet.ro și muzeu.ro. Conform datelor publicate pe site-ul oficial, compania deține statutul de distribuitor autorizat pentru instituții și situri de patrimoniu de amploare din România, având în portofoliu parteneriate pentru comercializarea biletelor la monumente și spații culturale de prestigiu, precum Muzeul Grigore Antipa, Palatul Primăverii, Cazinoul Constanța și Palatul Culturii Iași.
Până la ora publicării acestui material, Libertatea nu a putut stabili natura exactă și cadrul legal al relației contractuale dintre Muzeul Național Peleș și societatea privată Royal Tickets SRL. Un contract direct de achiziție publică sau o licitație deschisă între cele două entități nu a fost identificat pe platforma SICAP (Sistemul Informatic Centralizat al Achizițiilor Publice) – baza de date națională unde instituțiile statului sunt obligate să înregistreze și să deruleze toate achizițiile și procedurile de atribuire a fondurilor sau serviciilor publice.
Pe SICAP, se găsesc diferite contracte de achiziție pentru servicii de ticketing, câștigate de Royal Tickets SRL în intervalul 2024-2026 în colaborare cu alte instituții culturale din țară; însă, nu există niciun contract direct cu Muzeul Național Peleș pe această platformă.
În scopul de a expune cum operațiunile de vânzare a biletelor pentru cel mai frecventat muzeu al națiunii au ajuns sub responsabilitatea acestui operator privat, Libertatea a trimis o cerere oficială de informații către conducerea SC Royal Tickets SRL. Clarificările vor fi făcute publice pe măsură ce vor fi disponibile pentru redacție.
COMENTARII / 0