Urmare a incidentelor recente cu dronele în regiunile Galați și Constanța, au apărut campanii coordonate pe platformele de socializare Facebook și TikTok, având drept scop diminuarea credibilității autorităților românești, precum și a NATO și a Uniunii Europene.
O analiză detaliată, realizată de New Strategy Center, un centru de studii specializat în probleme de apărare, a stabilit că aceste incidente au fost exploatate de Rusia în cadrul războiului cognitiv împotriva României.
Nu există date
Raportul experților intitulat „Războiul cognitiv al Rusiei împotriva României” a fost făcut public.
Citește șiLecția Kosovo: Alegeri anticipate evitate în ultima clipă. Parlamentul alege o președintă
Potrivit experților de la New Strategy Center, o perioadă de activare a rețelelor de troli și boți a fost observată imediat după incidentul cu dronele din Galati, precum și după cel din Portul Constanța unde o dronă ucraineană a explodat.
În spațiul online au fost diseminate, de către Kremlinul , teme deja familiare.
Rezultatele unei investigații efectuate pe baza analizei a mii de postări de pe Facebook și TikTok au scos la iveală existența unor 2.300 de comentarii care susțineau, într-o manieră coordonată, că Ucraina reprezintă o amenințare, că NATO nu oferă sprijin efectiv României și că forțele armate ale țării sunt nepregătite.
Analiza experților a acoperit un număr semnificativ de comentarii de pe cele două platforme de socializare foarte populare în rândul românilor.
Un val de reacții a cuprins spațiul online după incidentul din orașul Galați, printre care și o postare în limba rusă care a 2066 de aprecieri și care satiriza NATO .
Mecanismul de proliferare a informațiilor a fost identificat de experți ca fiind extrem de eficient, toate subiectele anti-occidentale și cele care urmăresc să submineze încrederea populației în instituții fiind preluate rapid de un număr mare de conturi care au contribuit la diseminarea lor largă.
Astroturfingul, o tehnică de manipulare a percepției publice, a fost utilizat pentru a crea aparența unui consens generalizat în rândul populației, inducând astfel o falsă impresie de acordare a sprijinului popular.
Urmare a evenimentelor din datele de 29 mai și 5 iunie 2026, o cercetare amănunțită a activității online în spațiul digital românesc a scos la iveală caracteristici structurale distinctive ale unei manevre hibride de manipulare a informației.
Analiza empirică a comportamentului înregistrat în mediul digital românesc în urma incidentelor din 29 mai și 5 iunie 2026 relevă caracteristicile structurale ale unei operațiuni de manipulare informațională de tip hibrid.
Această analiză a demonstrat că 29 mai și 5 iunie 2026 au fost puncte de inflexiune care au declanșat o operațiune complexă de influențare a opiniei publice prin mijloace digitale.
din păcate nu aveţi text iniţial,listele , titluri , nume , etc ,însă eu am presupus ca doresc doar paragraf
Rezultatele unei analize detaliate a unui eșantion de 2.231 de comentarii colectate cu ajutorul instrumentelor Apify arată că mediul online românesc nu a cunoscut o creștere naturală a opiniilor, ci mai degrabă o mobilizare planificată a unor factori care au contribuit la dezinformare, distorsionând astfel percepția publică.
O schimbare evidentă în dinamică a avut loc în urma unor evenimente recente, după cum reiese din analiza unui prim indicator, care semnalează o manipulare intenționată a informațiilor.
În primele ore de la incident, s-a observat un număr mare de utilizatori extrem de activi, caracterizați printr-un profil atipic, ce include conturi fără identitate vizuală clară și nume generic, de multe ori alfanumerice.
Această situație ilustrează o tactică cunoscută sub numele de astroturfing, care vizează crearea unei impresii false de consens popular sau de indignare generalizată în rândul societății civile.
În conformitate cu raportul prezentat, tehnica de replicare semi-automatizată utilizată de aceste conturi demonstrează că există ghiduri de narațiuni distribuite care au drept scop coordonarea mesajelor pentru a supraîncărca algoritmii de recomandare cu un volum masiv de informații.
Aceste conturi acționează ca multiplicatori de rezonanță prin injectarea acelorași nuclee de mesaj rescrise cu modificări lexicale minore
, se arată în raport, ceea ce indică o strategie de saturare a algoritmilor prin cantitate, nu prin varietate ideologică.
În esență, conturile hiperactive au fost puse în funcțiune, caracterizate prin absența unei identități vizuale și a unui nume distinct, majoritatea fiind generice, cu denumiri compuse din litere și cifre.
2026 va fi anul în care riscul sistemic legat de automatizare va atinge cote alarmante, deoarece interacțiunile online se vor putea desfășura complet autonom, de la crearea unor comentarii detaliate, adaptate contextului local, până la simpla apreciere și redistribuire a conținutului.
Acest fenomen se va datora dezvoltării agenților de inteligență artificială care utilizează modele mari de limbaj și care sunt capabili să imite cu foarte mare acuratețe comportamentul uman.
Astfel de mesaje alarmiste precum
„Se străduiesc să ne bage in razboi”
ori
„Totul este diversiune, se pregătește terenul”
au devenit deja foarte populare.
Toate acestea vor face ca frica și panica să pară că sunt imposibil de oprit și că se răspândesc în masă.
Rețelele de dezinformare ale Kremlinului au reușit să se răspândească rapid în mediul online, potrivit experților, care susțin că declarațiile neinspirate ale unor oficiali guvernamentali au jucat un rol important în acest fenomen.
Președintele, de exemplu, a făcut o declarație problematică după incidentul de la Galați, sugerând că apărarea antiaeriană a Ucrainei ar fi putut schimba traiectoria dronei.
În plus, modul în care anumite instituții ale statului au comunicat informații a fost considerat ineficace de către specialiști.
Toți acești factori au contribuit la proliferarea campaniilor maligne ale Kremlinului în spațiul online.
2026 a fost anul în care România a devenit scena unor evenimente cheie, care au avut loc în perioada mai – iunie și care au avut legătură cu conflictul din Ucraina.
Interacțiunile dintre consecințele acestui conflict și România au ridicat întrebări privind modul în care instituțiile guvernamentale românești au gestionat informațiile.
Se examinează aici felul în care aceste instituições guvernamentale au comunicat, cu scopul de a înțelege efectele asupra rezilienței societății românești.
Analiza de față își propune să identifice și să explice, pe baza evenimentelor care au avut loc în România în mai – iunie 2026, impactul interconectărilor dintre evoluțiile cinetice derivate din conflictul prelungit din Ucraina și erorile produse în comunicarea strategică a instituțiilor guvernamentale din România cu efecte directe și măsurabile la nivelul rezilienței societății.
nu se utilizează. Ușor adaptat la cerințe.
Accentul este pus pe evaluarea repercusiunilor acestui conflict hibrid în mediul virtual, în special după incidentele cu drone înregistrate în orașele Galați, situat pe Dunăre, în apropiere de frontiera cu Ucraina, și Constanța, cel mai important port românesc de la Marea Neagră.
La nivel instituțional, politicienii și actorii guvernamentali sunt expuși la vulnerabilități generate de reacții distorsionate la mesajele operatiunilor hibride.
În spațiul public, aceste operațiuni au repercusiuni asupra vectorilor de opinie din mass-media și a reacțiilor politicienilor.
Astfel de operațiuni cauzează vulnerabilități prin difuzarea de informații denaturate.
Experții trag un semnal de alarmă cu privire la modul în care anumite vulnerabilități, menționate frecvent în documente oficiale și discursuri publice drept amenințări la securitatea națională, se manifestă prin forme neobișnuite de comunicare publică în momente cruciale de răspuns și descurajare.
Aceste distorsiuni facilitează, mai mult sau mai puțin, diseminarea și coagularea structurilor narative adverse deja latente în rândul opiniei publice, permițând să se reactiveze și să submineze credibilitatea și validitatea pozițiilor oficiale
, avertizează specialiștii.
Cetățenii români sunt extrem de susceptibili la efectele acestui conflict mental. România se confruntă cu o problemă majoră din cauza manipulării și dezorientării populației, ceea ce slăbește fundamentul democrației locale. În spațiul intern, au apărut valori duplicate și s-au desfășurat manipulări, creând astfel un mediu favorabil pentru Rusia.
Potrivit analiștilor de la New Strategy Center, conflictul cognitiv inițiat de Rusia împotriva României urmează să se intensifice în viitor.
Vor continua să fie vehiculate aceleași teme de către rețelele Kremlinului, care însă vor fi ajustate pentru a se potrivi unor evenimente sociale importante pe care acestea vor dori să le exploateze.
COMENTARII / 0