Rețelele sociale afectează memoria: efectul ascuns al videoclipurilor scurte

Procesul de stocare a amintirilor pe termen lung este împiedicat de ingestia de informații în fragmente foarte scurte. Un studiu efectuat de experți din China relevă că creierul uman necesită o perioadă de timp suficientă, atenție susținută și un anumit context pentru a migra informațiile din memoria de lucru în cea de lungă durată. În situația în care vizualizăm clip după clip, fiecare fragment nou șterge practic cel precedent, înainte ca procesul de consolidare să poată avea loc.

Elisei, un locuitor în vârstă din Iași, își petrece zilnic aproximativ două-trei ore navigând prin conținut video de scurtă durată oferit de platformele de socializare.

Tânărul afirmă că experiența sa cu conținutul de scurtă durată se rezumă la 10% din ceea ce vizualizează fiind reținut în memorie.
Satisfacția imediată oferită de aceste videoclipuri este urmată de o senzație de golăciune, fiind comparată cu o dependență care îl determină să continue navigarea.

Citește și„Este unul din marile mistere nerezolvate ale științei”: Ce ne dezvăluie noile descoperiri legate de anestezia generală despre creier

„Îmi aduc dopamină, placere de moment, dar nimic mai mult. E ca un fel de adicție: odată ce ai intrat pe o aplicație de genul, încerci tot mai mult și dai scroll, dai scroll, dai scroll. Cred că 10% din ceea ce privesc rețin, reușesc să țin minte. La chestii mai lungi, atunci rețin mai mult”

Un grup de cercetători din China a inițiat o investigație pentru a determina eficacitatea acestui obicei în procesul de asimilare a cunoștințelor. 150 de studenți au participat la un studiu în care au vizionat videoclipuri cu lungimi variind între 30 de secunde și 10 minute. S-a observat că persoanele care se uitau la videoclipuri de scurtă durată prezentau o capacitate de memorare diminuată și o tendință accentuată de a uita rapid conținutul vizualizat.

Un tânăr afirmă că în prezent, observă o predominanță a conținutului video de scurtă durată, care, sincer, îi oferă avantajul de a economisi timp, facilitând astfel asimilarea rapidă a unei cantități considerabile de informații.

„Peste tot văd videoclipuri scurte și, sincer, sunt mult mai avantajoase ca timp, pentru că mă ajuta să trec repede peste un volum de informații cât de cât mare”

Un anumit interval de timp a fost menționat de o persoană, care a remarcat că oamenii își pierd răbdarea după aproximativ un minut.

„Cam până într-un minut, pentru că după un minut își pierd oamenii răbdarea. Adica, asta am observat la mine și la ceilalți în jur”

O persoană consideră că nu este indicat să te implice prea mult, deoarece acest lucru ar putea duce la consumarea mult timp.

„Prefer să nu mă afund că, într-adevăr, dacă te lași purtat de tot ce vezi, s-ar putea sa petreci foarte mult timp”

O concluzie pertinentă este trasă de o femeie, care afirmă că granița dintre distracția autentică și risc este extrem de subtilă, în special în rândul populației tinere.

„Este o linie foarte fină între divertismentul propriu-zis și pericol, mai ales în rândul tinerilor”

Studiul a utilizat tehnologia de imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) pentru a examina activitatea cerebrală. Prin această metodă, s-a observat că videoclipurile de scurtă durată au dus la o scădere a sincronizării neuronale în anumite zone fundamentale ale creierului.

Contrar a ceea ce s-ar putea crede, potrivit psihiatrului Raluca Modoranu, ceea ce se întâmplă în cazul consumului de videoclipuri scurte și dinamice este un fenomen de pseudo-relaxare.

„Sinapsele de la nivel cerebral nu pot reacționa atât de rapid, iar concentrarea scade pentru că noi nu ne putem focusa la acele scurte videoclipuri”

, a explicat ea.

Studiul a fost publicat în cadrul Communications Psychology.

Ligia Pricopi este reporter, iar Mihai Boaru este operator. Editor : Izabela Zaharia