Potrivit datelor oficiale, în perioada 2020-2025, numărul persoanelor care s-au reîntors în România și au cerut să li se deschidă drepturile la beneficii pentru familie a depășit, în fiecare an, pe cel al celor care și-au oprit drepturile pentru că au plecat în alte țări membre ale Uniunii Europene, informează Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.
Reîntorcerea familiilor cu copii în țară pare să fie o tendință care surprinde printr-un fenomen de reintegrare socială mai accentuat decât cel al emigrării în străinătate.
Potrivit datelor, anul 2023 a înregistrat o perioadă de mobilitate fără precedent, cu un număr record de suspendări ale drepturilor la beneficii familiale, 16.578 la număr, ceea ce a semnalat o creștere semnificativă a emigrărilor, în special
Citește șiCapsulă a timpului ascunsă 100+ ani găsită în Turnul Sfatului din Sibiu
către Germania
. În același timp, 2023 a marcat și cel mai ridicat nivel al deschiderilor de drepturi, 21.384 la număr, ceea ce a evidențiat o circulație intensă a forței de muncă în ambele sensuri. Cei mai mulți beneficiari care au revenit în țară provin
din Spania și Marea Britanie
, arată ANPIS într-un comunicat, citat de Agerpres.
Pe perioada 2020-2025, Germania continuă să fie țara de destinație predominantă pentru lucrătorii migranți din România, unde se înregistrează peste 30% din totalul cazurilor de suspendare a beneficiilor familiale.
În același timp, se observă o tendință de creștere constantă a numărului de suspendări în Belgia, în timp ce Olanda prezintă o evoluție pozitivă, deși mai puțin pronunțată.
13.499 de suspendări au fost înregistrate în anul 2025, în scădere față de 16.578 în 2024, conform datelor furnizate de ANPIS. Această tendință descendentă, observată după vârful din 2023, ar putea indica fie îmbunătățirea condițiilor de muncă în România, fie diminuarea necesității de forță de muncă în celelalte țări ale Uniunii Europene. De asemenea, această evoluție poate avea implicații asupra cererii de forță de muncă în alte state membre.
2021 a marcat cea mai mare disparitate în favoarea României, cu +8.595 persoane. În perioada de după pandemie, un număr considerabil de români, în special cei rezidenți în Spania și Italia, au optat pentru întoarcerea în țară.
Reprezentanții agenției afirmă, într-un comunicat, că 20.000 de drepturi la beneficii familiale sunt deschise în fiecare an, în medie, ceea ce indică o revenire mai numeroasă în țară.
Ei subliniază că, deși migrația externă continuă să fie o opțiune permanentă, cu aproximativ 13.500 de suspendări în fiecare an, România înregistrează un flux mai mare de reveniri.
„În ansamblu, datele confirmă că, deşi migraţia externă rămâne o opţiune constantă, cu o medie de aproximativ 13.500 de suspendări anual, România înregistrează un flux mai mare de reveniri, cu o medie de circa 20.000 de deschideri de drepturi la beneficii familiale pe an”
, susţin reprezentanţii agenţiei în comunicat.
Rezultatele de la ANPIS indică Germania ca fiind o destinație cheie atât pentru cei care părăsesc țara, cât și pentru cei care se întorc.
Schimbul de situații privind beneficiile familiale a dus la 5.809 de cazuri de deschidere a drepturilor în România, determinate de oprirea beneficiilor echivalente în Germania. Pe de altă parte, 5.482 de suspendări de drepturi în România au fost cauzate de începerea unei activități lucrative în Germania. Aceste cifre confirmă poziția Germaniei ca prima destinație pentru migrația economică.
Germania are un rol primordial în fluxurile migratorii ale lucrătorilor români, potrivit sursei citate, care menționează că aproximativ un sfert din cazurile de reîntoarcere și de reluare a beneficiilor pentru familie sunt legate de această țară.
În plus, 40,6% din totalul suspendărilor de drepturi sunt, de asemenea, asociate cu Germania.
În anul 2025, alte țări membre au înregistrat fluxuri considerabile: Marea Britanie a raportat 4.123 de cazuri de drepturi acordate în România, ca urmare a sistării beneficiilor în această țară; în urma unor schimbări pe piața muncii, Belgia a înregistrat 1.197 de drepturi suspendate, după ce lucrătorii români au început să lucreze; Olanda a cunoscut 1.040 de situații de suspendare a drepturilor.
Regulile de coordonare a sistemelor de securitate socială la nivel european sunt cele care guvernează acordarea beneficiilor familiale pentru persoanele care au lucrat sau lucrează într-un alt stat membru al Uniunii Europene, conform ANPIS.
În esență, aceste reguli prevăd că statul în care persoana desfășoară activitate profesională este cel care acordă dreptul la prestații familiale, făcând abstracție de statul de reședință al familiei.
Nu există reguli universale
; în schimb, se aplică criterii suplimentare adaptate situației concrete a fiecărui caz, cum ar fi reședința familiei ori statutul profesional al părinților.
În cadrul României, ANPIS are rolul de instituție responsabilă cu implementarea acestor norme, garantând determinarea precisă a drepturilor și colaborarea administrativă eficientă cu entitățile similare din alte țări membre ale Uniunii Europene.
Într-un comunicat recent, s-a informat că prestaţiile familiale disponibile în România pentru persoanele care au activat în altă țară membră a UE includ alocaţia de stat pentru copii, precum și alte beneficii.
Printre acestea se numără indemnizaţia pentru creşterea copilului, stimulentul de inserţie și indemnizaţia pentru adopţie, care sunt acordate pe perioada concediului de acomodare.
„Persoanele care au lucrat într-un alt stat membru pot beneficia în România de mai multe prestaţii familiale, respectiv: alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia pentru creşterea copilului, stimulentul de inserţie şi indemnizaţia pentru adopţie, acordată pe durata concediului de acomodare”
Coordonarea sistemelor de securitate socială între statele membre este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 883/2004, care urmărește protejarea drepturilor cetățenilor care se deplasează liber în Uniunea Europeană, garantând că mobilitatea lor între state nu duce la pierderea drepturilor sociale.
COMENTARII / 0