Pe măsură ce Uniunea Europeană începe să distribuie pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro stabilit pentru a susține Kievul până la sfârșitul anului 2027, Ucraina solicită deja o creștere masivă, în valoare de zeci de miliarde de euro. În contextul unei presiuni bugetare imense și al unei opinii publice europene din ce în ce mai reticente la noi sacrificii financiare, Europa caută cu disperare soluții, relatează Le Monde.
În context de criză, Bruxelles se vede nevoit să relanseze dosarul deosebit de delicat privind utilizarea a 210 miliarde de euro din activele publice rusești, blocate pe teritoriul european.
În marți, 29 septembrie, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, s-a adunat la o masă comună cei mai importanți donatori internaționali ai Ucrainei: reprezentanți ai Uniunii Europene, ai statelor din G7, delegați din Norvegia și Coreea de Sud, precum și oficiali ai Fondului Monetar Internațional (FMI). Delegația ucrainiană a avut ca scop evaluarea priorităților și argumentarea noilor cereri de fonduri.
În încercarea de a extinde sprijinul financiar, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a surprins partenerii săi din Occident încă din 24 august, când a subliniat că, pentru a acoperi deficitul bugetar din 2026, se identifică o „gaură” de 27 de miliarde de dolari (aproximativ 23 de miliarde de euro).
În Bruxelles, ministrul ucrainean al Finanțelor, Sergii Marchenko, a prezentat la o conferință susținută de think‑tankul European Policy Centre că, deși s-au identificat măsuri pentru a diminua deficitul pe termen scurt, necesitățile pentru anul 2027 continuă să fie imense.
Ucraina afirmă că trebuie să obțină încă 69 de miliarde de euro, dintre care 40 de miliarde ar fi alocate exclusiv pentru cheltuieli militare, iar restul de 29 de miliarde ar susține funcționarea serviciilor esențiale ale statului.
Evaluarea indică că cifra depășește deja toate angajamentele bilaterale și suma de 90 de miliarde de euro pe care cei 27 de membri UE intenționau să o împrumute în comun pentru perioada 2026-2027, distribuind acele fonduri în mod egal între achizițiile de armament și susținerea bugetului civil.
În ciuda faptului că Bruxelles a alocat deja o sumă de 15 miliarde de euro în mijlocul lunii septembrie pentru cumpărături militare, atacurile rusești din ce în ce mai violente au împiedicat colectarea taxelor în Kiev, iar blocada moscovită asupra exporturilor de cereale prin Marea Neagră a redus veniturile din agricultură cu 60%.
Conform comisarului european pentru extindere, Marta Kos, suma totală acordată de Uniunea Europeană și statele membre, de la începutul invaziei ruse în februarie 2022 până în prezent, ajunge la 225 de miliarde de euro.
Totuși, cererea recentă de majorare provoacă nemulțumire în Bruxelles. Un diplomat european, menționând că își păstrează anonimatul, a declarat:
„Avem uneori senzația că parcă udăm deșertul”
, încercând să surprindă atmosfera din culise.
Contextul politic european este extrem de complicat. Statele membre negociază în prezent viitorul buget multianual al Uniunii, unde este prevăzut un plic de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în perioada 2028-2034.
În ciuda acestei situații, Germania și statele aliat-„frugale” exercită presiuni puternice pentru a diminua cheltuielile europene cu câteva sute de miliarde de euro, făcând aprobarea unor noi ajutoare directe aproape imposibilă.
Mai mult, programul electoral exercită presiune asupra unor lideri europeni. În perioada până în 2027, în state precum Franța, Spania, Polonia și Italia se vor desfășura alegeri naționale de importanță majoră.
În France, Marine Le Pen, colegea de partid a candidatului considerat favorit în sondaje, a anunțat deja că va întrerupe total ajutorul financiar oferit Kievului dacă câștigă alegerile.
Comisia Europeană a stabilit că alocarea sumelor de 15 miliarde de euro pentru funcționarea statului ucrainean va fi posibilă numai dacă se implementează reforme anticorupție riguroase.
Autoritățile europene fac presiune ca Rada de la Kiev să adopte pachetul legislativ stabilit, în timp ce ministrul Marchenko avertizează că noile taxe impuse de Uniunea Europeană ar putea să sufocheze permanent firmele ucrainene, deja puternic afectate de conflict.
În încercarea de a găsi soluții financiare urgente, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus să se folosească 20 de miliarde de euro neutilizate din creditul inițial de 150 de miliarde de euro, acordat pentru reînarmarea continentului european.
Această sumă ar putea acoperi în mod de urgență achiziția de drone și de sisteme de interceptare pentru Ucraina, însă presupune garanția rambursării de către statele membre, o alegere dificilă pentru Berlin și Paris.
În acest context financiar stagnant, atenția tuturor se concentrează din nou asupra sumelor de 210 miliarde de euro care corespund activelor publice rusești blocate în instituțiile bancare europene, dintre acestea 180 miliarde de euro fiind plasate la casa de compensare Euroclear din Belgia.
Susținută cu intensitate de Germania, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, și de state precum Suedia și Țările de Jos, alternativa de confiscare sau de utilizare directă a garanțiilor puse la dispoziție de aceste fonduri se confruntă cu o opoziție vehementă din partea Belgiei, care se îngrijorează de posibile consecințe legale și de destabilizarea piețelor financiare.
Comisia Europeană încă nu a identificat o soluție juridică invincibilă pentru a evita opoziția din Bruxelles, iar specialiștii subliniază că timpul se scurge.
Fabian Zuleeg, director al European Policy Centre, subliniază că chiar și alocarea fondurilor provenite din Rusia ar reprezenta doar o soluție de scurtă durată, în fața unor nevoi uriașe care vor persista pe tot parcursul conflictului și în etapa ulterioară de reconstrucție a națiunii.
Consiliul miniștrilor de finanțe și 9 octombrie marchează data la care vor avea loc conversațiile cruciale privind viitorul sprijinului financiar acordat Ucrainei, în timp ce summitul liderilor europeni din mijlocul lunii octombrie va fi punctul de întâlnire al acestor discuții.
COMENTARII / 0