Român condamnat la jaf nu poate fi extradat din Germania, condiții.

În ianuarie 2025, cetățean român a fost condamnat în România la trei ani și șase luni pentru jaf calificat. În noiembrie 2025, el a fost...

În ianuarie 2025, cetățean român a fost condamnat în România la trei ani și șase luni pentru jaf calificat. În noiembrie 2025, el a fost arestat la un centru pentru persoane fără adăpost din München, potrivit publicației Beck Aktuell.

Conform datelor expuse în documentul de procedură, acesta afirmă că trăiește în München alături de partenera sa și desfășoară activitatea în sectorul curățeniei.

februarie 2026 a marcat momentul în care Tribunalul Regional Superior din München (OLG München) a declarat că extrădarea către România este admisibilă. Decizia a fost susținută, printre altele, de o garanție generală emisă în aprilie 2024 de autoritățile penitenciare române.

Citește șiEuropa riscă să intre într-o perioadă de producție redusă de energie eoliană și solară. Avertisment privind prețurile

Conform documentului, persoanele extrădate din Germania vor fi închise în condiții considerate umane, având dreptul la cel puțin trei metri pătrați de spațiu în celulă, precum și la iluminare, ventilație și asistență medicală adecvată.

Garanția României a fost descrisă ca fiind prea generală.

Curtea Constituțională Federală a Germaniei a constatat, totuși, că garanția oferită nu era suficient de concretă. Garanția nu preciza penitenciarul în care românul ar fi fost încarcerat și nu a fost emisă în mod specific pentru cazul său. În plus, documentul este datat aprilie 2024.

Judecătorii din Karlsruhe au considerat că instanța din München nu a evaluat corespunzător riscurile personale la care ar putea fi supus omul după transferul său către autoritățile române.

Decizia se bazează pe articolul 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care interzice tortura și orice tratament sau pedeapsă inumană sau degradantă.

Instanțele trebuie să investigheze în mod concret condițiile din penitenciar.

Curtea germană a confirmat procedura de verificare în două faze, așa cum a fost stabilită în precedența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În primul rând, instanța trebuie să determine dacă există lacune sistemice în condițiile de detenție din țara în care persoana urmează să fie extradată.

În cazul în care se constată astfel de probleme, se va efectua ulterior o analiză personală pentru a stabili dacă individul respectiv ar putea fi expus la condiții care contravin drepturilor sale fundamentale.

În contextul României, instanțele germane au decis că Curtea de Apel OLG München ar fi trebuit să colecteze date actualizate, să stabilească penitenciarul în care ar fi fost probabil să fie plasat condamnatul și să evalueze fiabilitatea garanțiilor oferite de București, inclusiv prin compararea cu experiențele anterioare de extrădare și prin eventuale inspecții ale condițiilor de detenție.

Curtea Constituțională Federală a respins decizia de extrădare, iar instanța din München trebuie să reexamineze cazul. Transferul persoanei române a fost deja suspendat temporar în februarie 2026, ca urmare a unei măsuri provizorii.

COMENTARII / 0