În centrul unei controverse politice majore se află sistemul de asistență socială din Germania, alimentat de publicarea datelor oficiale despre fondurile bugetare destinate beneficiarilor fără cetățenie germană, precum și de discursul electoral al partidelor de extremă dreapta. În timp ce dezbaterea publică scoate în evidență cazuri izolate de manipulare a legislației și tens
Forma principală de sprijin pentru cei fără venituri suficiente reprezintă alocația de bază pentru asigurarea traiului, cunoscută sub denumirea de Bürgergeld și, începând cu 1 iulie 2026, redenumită Grundsicherungsgeld. Această subvenție acoperă cheltuielile esențiale de subzistență, costurile de chirie și încălzire, precum și asigurarea de sănătate obligatorie. În plus, legislația germană prevede conceptul de comunitate de nevoi (Bedarfsgemeinschaft), în cadrul căruia veniturile și resursele membrilor unei familii sunt evaluate colectiv.
În răspuns oficial adresat Bundestagului la o interpelare din partea grupului parlamentar AfD, statul german a alocat în 2025 46,6 miliarde de euro pentru 5,3 milioane de beneficiari ai prestațiilor sociale de bază. Din această populație, 47,3% (aproximativ 2,5 milioane de persoane) erau cetățeni străini, iar 2,8 milioane (52,7%) dețineau pașaport german, potrivit Welt.
Citește șiJurnalistul Ovidiu Vanghele, după ce Nicușor Dan a spus motivul pentru care l-a interzis la Cotroceni: „Am ales prost cuvintele şi-mi cer iertare”
Ponderea beneficiarilor străini este chiar mai pronunțată în cazul gospodăriilor cu minori. În 2025, din totalul de 20,54 miliarde de euro plătit familiilor cu copii sub 18 ani, 59,4% (adică 12,20 miliarde de euro) a mers către cămine în care beneficiarul nu avea cetățenie germană. Schimbarea este substanțială față de iunie 2010, când familiile exclusiv germane reprezentau 70,6% din beneficiari, iar cele străine doar 29,4%.
Majoritatea fondurilor alocate familiilor necetățenești germane a fost îndreptată către refugiați proveniți din zone de conflict:
Împreună, aceste trei naționalități au cumulat circa 6,69 miliarde de euro, adică aproape 55% din totalul prestațiilor plătite străinilor cu copii. La nivel general, în iunie 2026, numărul străinilor sprijiniți prin Grundsicherungsgeld a scăzut la 2,36 milioane de persoane (o rată de asistență de 18,7%), pe fondul încadrării treptate pe piața muncii.
Disponibilitatea ajutoarelor pentru cetățenii europeni este guvernată de principiul libera circulație a forței de muncă. O producție jurnalistică realizată de postul public regional MDR și difuzată de Bild a evidențiat modul în care normele europene se implementează în comunitățile germane locale și în localitățile românești.
În Germania, un contract chiar și cu fracțiune de normă (Minijob) sau o activitate independentă conferă statutul de lucrător european, permițând accesul legal la alocația de bază (Grundsicherungsgeld), la ajutorul pentru locuință (Wohngeld) și la alocația de stat pentru copii (Kindergeld). Alocația germană pentru copii este de 255 de euro lunar pentru fiecare copil, comparativ cu echivalentul a aproximativ 50 de euro în România.
Examinarea a evidențiat condițiile pentru anumite familii numeroase. De exemplu, o familie cu șapte copii, în care părinții câștigă doar 700 de euro din activități necalificate, poate primi ajutoare sociale germane ce ajung până la 3.800 de euro, ceea ce face ca venitul lunar disponibil să se ridice la aproximativ 4.
În municipiul Magdeburg, bugetele alocate pentru cetățenii români au crescut de la 140.000 de euro în 2013 la peste 3 milioane de euro pe an. În Hagen, Renania de Nord-Westfalia, din aproximativ 4.500 de locuitori dețienți cu pașaport român, 3.100 (aproximativ 70%) erau înregistrate ca primitori ai prestațiilor de bază.
În aceeași emisiune, primarul Zobar-Marian Cuțitaru al comunei Bărbulești, din județul Iași, a declarat că, în fiecare lună, el eliberează zeci de adeverințe pentru alocațiile germane destinate familiilor numeroase, considerând fondurile provenite din Germania ca un tezaur pentru copii și comunitatea sa. În același timp, primarul din Fântânele a subliniat că, fără aceste sprijinuri sociale, mulți locuitori nu ar fi plecat din țară.
Datele locale din Magdeburg au fost utilizate politic de Alice Weidel, copreședinta partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și candidata formațiunii pentru funcția de cancelar federal. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Weidel a acuzat direct comunitatea românească: „Alocații pentru copii, ajutor social de bază, îngrijire medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social”. Lidera AfD a invocat exemplul din Magdeburg pentru a cere schimbarea radicală a legislației privind migrația.
Presa centrală a asociat tonul lui Weidel cu discursurile anti‑imigrație ale politicienilor britanici, inclusiv Nigel Farage, în campania pentru Brexit din 2016, când se promova în mod intens ideea
„turismului pentru beneficii sociale”
.
Chiar dacă discursul politic se concentrează pe situații izolate, datele statistice ale Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă (Bundesagentur für Arbeit) și ale institutului IAB oferă o perspectivă diferită asupra comunității românești.
La finalul anului 2025, Germania găzduia 903.770 de români, dintre care 510.600 erau bărbați și 393.170 femei, constituind 6,4% din totalul rezidenților străini din țară.
Înregistrările oficiale din decembrie 2025 referitoare la persoanele care primesc alocație de bază (Regelleistungsbeziehende) indică faptul că:
Referitor la procentul de beneficiari de ajutor social calculat exclusiv pe baza populației rezidente, România și Bulgaria au înregistrat în iunie 2026 o cotă de 14,1%, echivalentul a 180.731 de asistați. Această valoare se situează sub nivelul de 49,9% observat la ucrainenii care primesc sprijin și sub 38,9% aferentă primelor opt țări de origine ale solicitantilor de azil, conform datelor furnizate de site-ul german buerger-geld.org.
Mai mult, experții din domeniul ocupării forței de muncă indică faptul că prezența în registrele de asistență nu înseamnă automat șomajul: 1,37 milioane de beneficiari la nivel național sunt sub 15 ani, iar o proporție de adulți lucrează cu salarii reduse și beneficiază exclusiv de Aufstocker, suplimentări legale de venit.
Reacția guvernului din București a fost una aspră în urma acuzațiilor ridicate de extremismul drept german. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a vorbit în public, subliniind că declarațiile liderului AfD subminează coeziunea europeană și omite contribuția reală a comunității.
„Românii din Germania plătesc taxe de ani de zile, contribuie la bugetul Germaniei, nu-l jefuiesc și cred că de la această realitate trebuie să plecăm”, a punctat oficialul român. Ghigiu a arătat că 70% dintre românii apți de muncă din Germania participă activ la economie, având o rată de ocupare comparabilă cu cea a cetățenilor germani și superioară altor grupuri de migranți. Aceștia profesează ca medici, specialiști în IT, antreprenori, dar și ca forță de muncă esențială în construcții, industrie, transporturi, agricultură și servicii.
COMENTARII / 0