România a fost odată renumită pentru cercetările din domeniul tincturilor și ierburilor terapeutice, iar astăzi importă până și semințe de plante medicinale.
În urmă cu 25 de ani, când distrugerea stațiunii de la Fundulea a avut loc, a început declinul. De la acea dată, suprafața destinată cercetării a scăzut de 10 ori din cauza retrocedărilor. Inspectorul Pro a cerut explicații Academiei de Științe Agricole în legătură cu industria plantelor medicinale.
Investigarea plantelor medicinale a fost închisă.
Citește șiO dronă a intrat nedetectată în România, s-a prăbușit în Buzău și a fost găsită de un localnic din Robeasca, pe un câmp: „Nu a fost, se pare, doborâtă de forţele aeriene NATO”
120 specii provenite din Africa și Asia au fost adunate la singura stațiune de cercetare a plantelor medicinale și aromatice din România. Această stațiune a fost închisă, iar activitatea a luat sfârșit în 2010. Restul de plante, folosite pentru obținerea de uleiuri destinate tincturilor și parfumurilor, a fost relocat pe un teren adiacent, care aparține Institutului Agricol Fundulea.
Singura laborantă, Elena Grigore, deține cunoștințele despre secrete.
Recomandări Video
Elena Grigore, laborant plante: „Ce știu eu n-o să mai știe nimeni! Acestea sunt soiile create la stațiune, care au conținut de ulei mult mai mare decât tot ce există pe piață.”
Jurnalist: „O să moară plantele.”
Elena Grigore, specialist în plante:
„Ce pot să fac, ce pot să fac? Eu, cât sunt aici, îmi fac datoria.”
Elena a fost martoră la distrugerea studiilor privind plantele medicinale. În acest moment, semințele de lavandă și coriandru provin din Bulgaria.
Corespondent Știrile PRO TV: „Din 400 de hectare, suprafața cultivată înainte cu plante medicinale, astăzi mai avem doar ceea ce vedeți aici. Acesta, de exemplu, este un soi aparte, castravetele amar, foarte bun pentru diabet.”
În 1976, stațiunea a fost înființată pe o suprafață de mai mult de 1.000 de hectare. După anii ’90, dimensiunea a scăzut la 400 de hectare. În 2010, din cauza retro
În urma revenirii la proprietate a moștenitorului, care deținea un conac boieresc în posesia familiei, acesta a interzis accesul oricui. Această restricție a fost menținută chiar deși imobilul rămânea în posesia statului, iar doar pământul era sub controlul său.
Am pornit alături de administratorul Academiei de Științe Agricole, care deține stațiunea, pentru a inspecta ce rezidă în clădire. Fără un drum de servitute ce ar facilita accesul celor de la ASAS, locul s-a transformat într-o junglă. Ultima ocazie când cineva din cadrul academiei a pășit aici a fost în urmă cu doi ani, în scopul recuperării arhivei.
În ce mod a disparut o afacere rentabilă?
În timpul epocii sale de glorie, stațiunea obținea venituri considerabile. De exemplu, un kilogram de semințe de mușețel era vândut la 400 de lei. Începând cu anii ’90, piața a fost dominată de produse ieftine și fabricate chimic.
După 2000, locul nu mai a fost folosit pentru cultivare, ci pentru activități comerciale. Inițial, se plantează grâu și porumb cu ajutorul echipamentului provenit de la stațiunea didactică Belciugatele. Ulterior, s-a încheiat o asociere în participațiune cu Procera Agrochemicals. În 2004, a început un declin, deoarece nu mai exista finanțare pentru arat și semănat.
Directorul adjunct al companiei Procera nu era altcineva decât Stelian Fuia, care, câțiva ani mai târziu, a preluat funcția de ministru al Agriculturii. În acel moment, el a renunțat la poziția din cadrul firmei și a preluat conducerea stațiunii de plante. În același timp, parteneriatul cu Procera a rămas activ, iar compania a fost administrată de sora sa.
Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii: „Eu am luat stațiunea cu o datorie, dacă nu greșesc, de aproape 14 miliarde și am lăsat-o cu 12 și ceva. Era în faliment. În momentul în care am ajuns, erau lucruri vândute, executate, tăiate, sere vândute.”
În perioada de conducere, stațiunea nu a reușit să se refacă. Ea a continuat să adune datorii față de firma surorii sale.
În acea perioadă, a început și procesul de executare silită. Intenția era ca Procera să preia anumite clădiri și terenuri din posesia statului, în schimbul unei datorii.
Reporter:
„Ce datorii aveau de recuperat de la institut?”
Stelian Fuia, ex-ministru al Agriculturii: „E posibil să fi fost undeva la 100.000 de euro.”
S-a efectuat execuția forțată și s-a impus condamnarea asupra lui Stelian Fuia.
Procurorii DNA l-au acuzat pe Stelian Fuia de abuz în serviciu pentru că n-ar fi contestat la timp executarea silită și ar fi permis scoaterea la licitație a unor imobile ale statului care valorau peste 1.600.000 de lei. Fostul ministru a executat 1 an și 8 luni de închisoare.
Am pus întrebarea ex-președintelui ASAS, Ioan Jelev, despre cum a devenit posibil ca nimeni să nu observe activitatea unui director desemnat de aceștia la conducerea institutului.
Reporter: „Cineva a știut că e pus director acolo, că n-a
Ioan Jelev, fost președinte al ASAS: „Aia e cert, dar probabil că a miză pe profesionalismul lui și nu pe alte apucături.”
Conform prevederilor legale, Agenția Domeniilor Statului ar fi trebuit să transforme stațiunea în proprietate privată sau să o închidă. Această acțiune a rămas neîndeplinită pentru 15 ani. Începând cu anul 2018, a acordat totuși 108 hectare unui investitor particular, primind în schimb aproximativ 1 milion și 600 de mii de lei.
COMENTARII / 0