Țara noastră se confruntă cu necesitatea unor politici economice mai atente și mai puternic ancorate în sustenabilitate, potrivit celui de-al doilea volum al proiectului Economic@BNR, coordonat de Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale. Documentul a fost publicat astăzi, 25 iunie și poartă titlul “Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”.
Conform concluziilor din raport, modelul de creștere actual al României a fost deja integral exploatat, ceea ce impune o schimbare către o abordare mai calitativă, fundamentată pe consolidare fiscală și asigurarea sustenabilității.
Teza centrală a raportului
Citește șiRezervele internaționale ale României, în valută și aur, au scăzut cu peste 5 miliarde de euro în septembrie
subliniază necesitatea acestei tranziții.
Banca Națională a României emite o avertizare cu privire la sistemul public de pensii, care se confruntă cu o situație deosebit de dificilă, caracterizată printr-o îmbătrânire rapidă a populației, o scădere a numărului de persoane care contribuie la sistem din cauza migrației negative, o participare scăzută pe piața muncii și majorări de pensii care se finanțează în mare parte din deficit bugetar în loc de contribuții efective.
În ultimii 17 ani, cheltuielile pentru pensii au înregistrat o creștere medie anuală de 13%, însă în anul 2024 această creștere a ajuns la 22,2%, fiind cea mai mare din regiune și depășind media Uniunii Europene.
Anumite deficiențe au fost evidențiate în cadrul evaluării.
Situația raportului dintre angajați și pensionari în România este alarmantă, potrivit datelor prezentate într-un document recent. România se confruntă cu un număr de aproximativ 5,7 milioane de salariați în septembrie 2025, în timp ce numărul contractelor de pensie ajunge la 6,6 milioane. Indicatorul care reflectă raportul angajați la 100 de pensionari rămâne în mod constant cel mai scăzut din regiune, ceea ce demonstrează că sistemul este supus unei presiuni structurale continue.
Media de vârstă la care oamenii se pensionează în România se situează printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Vârsta standard de pensionare este sub media UE atât pentru femei, cât și pentru bărbați, femeile având a patra cea mai scăzută vârstă de pensionare din UE. În realitate, vârsta medie la care oamenii își opresc activitatea profesională este de 59,5 ani, ceea ce situează România pe locul al treilea în UE cu cea mai redusă vârstă de pensionare efectivă. În mod surprinzător, având în vedere că speranța de viață este relativ scăzută, anume 76,5 ani – a treia cea mai mică din UE, numărul de ani în care oamenii primesc pensie efectiv nu este neapărat mai mare decât în alte țări.
România se confruntă cu o problemă structurală în ceea ce privește pensionarea, generată de pensionarea anticipată și de așa-numitele „pensiile speciale”.
Proporția persoanelor care primesc pensie înainte de vârsta de 65 de ani este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, atingând 25%.
O categorie aparte o reprezintă funcționarii publici cu statut special, care includ militari, magistrați și diplomați, care se pot pensiona mult mai devreme decât restul populației.
În plus, cheltuielile pentru „pensiile speciale” au rămas relativ constante de mai bine de zece ani, reprezentând aproximativ 1% din PIB.
De asemenea, valoarea pensiilor pentru anumite grupuri profesionale este considerabil mai mare decât pensia medie pe economie, diferența fiind extrem de semnificativă.
Bugetul statului înregistrează venituri reduse, în ciuda unor contribuții semnificative. 25% din venitul brut este alocat pentru contribuția la pensii, o povară care revine în întregime angajatului, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, unde această contribuție este împărțită între angajat și angajator. În același timp, veniturile totale ale bugetului raportate la PIB se situează printre cele mai mici din Uniunea Europeană, ceea ce face ca efortul de finanțare a pensiilor să fie considerabil dezechilibrat.
47% reprezintă proporția în care pensia publică înlocuiește ultimul salariu, fiind inferioară mediei Uniunii Europene.
În comparație, media UE se situează la 60%.
Banca Națională a României atrage atenția că spațiul de creștere viitoare a pensiilor este restrâns din pricina nivelului deja ridicat al contribuțiilor și a veniturilor bugetare insuficiente.
Durata de muncă în România este considerabil redusă în comparație cu alte țări din regiune. 33 de ani este perioada medie de activitate a unui angajat român, în timp ce în Germania, aceasta ajunge la 40 de ani, fiind cel mai mic număr din regiune, fapt care are drept rezultat diminuarea bazei de contribuții pe durata întregii cariere.
Viitoarele presiuni economice vor avea un impact semnificativ. Raportul Băncii Naționale avertizează că România a înregistrat deja o creștere care urmează să aibă loc în viitor.
2033 va marca o perioadă de accelerare a procesului de îmbătrânire a populației, odată cu creșterea substanțială a numărului de persoane care depășesc vârsta de 65 de ani.
În același timp, fenomenul de migrație netă negativă continuă să exercite o presiune suplimentară, diminuând astfel numărul potențial al celor care contribuie la economie.
România se confruntă cu o rată de participare pe piața muncii mai mică în comparație cu toate celelalte țări din regiune.
În plus, țara noastră înregistrează cea mai mare proporție din regiune de tineri cu vârste între 15–29 ani care nu sunt nici încadrați în muncă, nici în procesul de educație.
În ceea ce privește Pilonul II, veștile sunt relativ pozitive. Acesta pare să fi înregistrat evoluții favorabile.
La sfârșitul anului 2025, activele fondurilor de pensii private reprezentau 10,9% din Produsul Intern Brut, constituind un nivel considerabil în comparație cu regiunea. Abordarea investițională a acestor fonduri a fost una prudentă, cu o preponderență a titlurilor de stat în portofoliu, strategie care i-a protejat pe investitori pe durata crizei generate de COVID. Deși randamentele au înregistrat valori reale pozitive, ele au fost totuși mai mici decât creșterea salarială medie, ceea ce limitează capacitatea acestora de a diminua presiunea asupra bugetului în absența unei reforme a mecanismului de indexare a pensiilor publice.
Conform unui raport recent, BNR a înaintat anumite recomandări. Acestea au scopul de a aborda problemele economice actuale.
Viabilitatea pe termen lung a sistemului poate fi consolidată prin creșterea productivității muncii și extinderea participării forței de muncă la activitatea economică.
De asemenea, este nevoie de reducerea fenomenului de pensionare anticipată și de reformarea sistemelor de pensii speciale.
Un alt aspect important este consolidarea principiului contributivității, care să asigure echitatea socială.
În plus, ar trebui să existe o corelare între indexarea pensiilor publice și performanțele investiționale.
Nu în ultimul rând, este necesară stimularea dezvoltării fondurilor private pentru a asigura o soluție alternativă de pensionare.
Conform concluziilor din raport, raportul prezintă un diagnostic principal. Acesta a fost dezvăluit recent și are legătură cu situația economică a României. Banca Națională este sursa acestui raport.
În perioada 2020–2025, datoria publică a României a înregistrat o creștere rapidă, 4 puncte procentuale din PIB anual, de trei ori mai rapidă decât în perioada 2005–2019. Această evoluție a determinat datoria guvernamentală să atingă 60% din PIB, pragul stabilit de acordul Maastricht. În plus, politica fiscală a avut un caracter sistematic expansionist și, în numeroase ocazii, a fost prociclică, fiind înregistrată o depășire a limitei de 3% din PIB încă din 2019.
Următoarele 10 secțiuni au fost identificate ca fiind relevante:
fără paragraf inițial reconstrucția devine
Sunt 10 capitole în total.
Raportul Băncii Naționale prezintă o analiză detaliată a economiei românești, concentrându-se pe mai multe aspecte cheie.
Stabilitatea financiară și sustenabilitatea sunt două dintre cele mai importante teme abordate.
Semnalul transmis de raport are o natură politică.
BNR subliniază că anul 2026 va marca o perioadă de consolidare calitativă, moment în care România va fi obligată să implementeze ajustările necesare. Pentru a realiza consolidarea fiscal-bugetară, este nevoie nu numai de voință politică, ci și de coeziune socială și de credibilitatea politicilor economice, ultimul fiind considerat „un ingredient esențial pentru sustenabilitatea financiară”. Pentru a nu compromite potențialul de creștere, eforturile de consolidare trebuie să fie completate cu investiții, în special fonduri europene.
COMENTARII / 0