România, aproape de vârful clasamentului european al scumpirilor la alimente. Ce arată datele din ultimii cinci ani

În Europa, alimentele au înregistrat prețuri semnificativ ridicate. Euronews Business analizează variațiile prețurilor la produse alimentare și schimbările salariului minim în ultimii cinci ani în...

În Europa, alimentele au înregistrat prețuri semnificativ ridicate.

Euronews Business analizează variațiile prețurilor la produse alimentare și schimbările salariului minim în ultimii cinci ani în 26 de state europene, pentru a determina în ce regiuni lucrătorii cu remunerații reduse pot achiziționa mai multă hrană comparativ cu anul 2021.

În ultimele cinci ani, costurile produselor alimentare au înregistrat o creștere semnificativă în Europa, dar salariile minime au urmat un ritm și mai accelerat în majoritatea dintre cele 26 state examine de Euronews Business.

Citește șiEscrocherie cu AI: Cum au fost transferate 95 de milioane de euro din conturile celei mai mare bănci din Italia

Malta se numără printre excepțiile notabile. Un lucrător remunerat cu salariul minim din această țară poate achiziționa cu aproximativ 6% mai puține produse alimentare folosind salariul brut, comparativ cu ceea ce ar fi putut obține în urmă cu cinci ani, deși salariile au crescut. De asemenea, lucrătorii care primesc salariul minim în Spania și Franța au înregistrat pierderi similare de teren.

România se găsește printre țările care înregistrează cele mai mari scumpiri.

În intervalul august 2021–august 2026, prețurile pentru alimente și băuturi nealcoolice în UE au crescut cu 34%, potrivit Eurostat. În rândul statelor membre, Ungaria a înregistrat cea mai accentuată majorare, de 57%, urmată de Bulgaria cu 54% și România cu 53%. Cipru a înregistrat cea mai mică evoluție, de 21%.

Elveția a înregistrat cea mai mică creștere, de 5%, în cadrul grupului extins din 35 de state europene.

În contrast, în Turcia s-a înregistrat o excepție: prețurile pentru alimente și băuturi nealcoolice au urcat cu 752% în aceeași perioadă.

Creșterea excepțională din Turcia reflectă ani de inflație ridicată, alimentată parțial de o scădere puternică a lirei, care a dus la creșterea costurilor bunurilor și materiilor prime importate. Declinul lirei a fost determinat parțial de o serie de reduceri ale dobânzilor care au început în 2021, chiar în timp ce inflația creștea. Dobânzile mai mici au făcut moneda mai puțin atractivă pentru deținere, sporind presiunile asupra valorii sale. Turcia a inversat această politică în 2023 și a majorat puternic dobânzile, însă prețurile au continuat să crească.

Războiul din Ucraina a intensificat presiunile exercitate asupra prețurilor.

În întregul UE, prețurile alimentelor erau deja în creștere înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022. Războiul a intensificat presiunile prin majorarea costurilor energiei, îngrășămintelor și transportului, precum și prin perturbarea piețelor agricole. Aceste creșteri s-au transformat în prețuri mai mari la rafturile supermarketurilor.

Printre cele mai mari economii din Uniunea Europeană, prețurile la alimente au înregistrat creșteri de 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania, în intervalul de la august 2021 până la august 2026.

În aceeași perioadă, salariile minime brute lunare au înregistrat o creștere în numeroase țări europene care au stabilit prin lege un salariu minim.

În cadrul Uniunii Europene, Ungaria a înregistrat cea mai mare creștere, de 93%, în timp ce salariul minim a urmat cu 46% în Germania, 29% în Spania și 20% în Franța. Aceste variații sunt evaluate în monedele naționale.

Turcia se află în frunte și în ceea ce privește majorarea salariului minim.

În intervalul de cinci ani, Turcia a înregistrat cea mai mare creștere, ajungând la 823%. În același timp, salariile minime s-au majorat cu peste dublu și în Serbia (103%) și în Muntenegru (102%).

Totuși, creșterea salariului minim brut lunar nu garantează automat că angajații pot achiziționa mai multe produse alimentare. Analiza compară cantitatea de alimente pe care o ar putea cumpăra un salariu minim brut lunar în luna august 2026 cu cea din august 2021. Această comparație nu indică suma disponibilă pentru cumpărături după deducerea taxelor, chiriei și a altor cheltuieli.

Simpla scădere a creșterii prețurilor alimentelor din creșterea salariului minim poate fi înșelătoare, mai ales atunci când inflația este ridicată, ca în Turcia. Compararea cantității de alimente pe care salariul o putea cumpăra în fiecare moment oferă o imagine mai clară.

În trei țări, capacitatea de achiziție a scăzut.

În 3 dintre cele 26 de țări analizate, angajații care primesc salariul minim au constatat că puterea lor de cumpărare a scăzut, când se compară cu prețurile alimentelor.

Malta a înregistrat cea mai mare scădere, de 6%. Un angajat plătit cu salariul minim care putea cumpăra 100 de coșuri de alimente în august 2021 putea cumpăra doar 94 în august 2026. Spania și Franța au urmat, cu scăderi de 5%, respectiv 4%.

România se află printre națiunile în care puterea de cumpărare a înregistrat creștere.

Cele mai mari creșteri ale cantității de alimente achiziționabile cu salariul minim s-au înregistrat în Serbia și Muntenegru, atingând 37%. În august 2021, un angajat cu salariul minim putea cumpăra 100 de coșuri de alimente; în august 2026, aceeași sumă ar permite achiziționarea a 137 de coșuri.

În plus, Croația, Albania, România, Ungaria, Bulgaria și Lituania au observat creșteri care depășesc 20%, de asemenea.

În Irlanda, puterea de cumpărare a alimentelor a înregistrat o creștere de 10%, în Germania cu 9%, în Grecia cu 7%, în Belgia și Țările de Jos cu 6%, iar în Portugalia a ridicat nivelul cu 3%.

COMENTARII / 0