În ritmul în care a recuperat decalajul față de media europeană în ultimii șase ani, României i-ar trebui aproximativ o jumătate de secol pentru a ajunge la același nivel al speranței de viață.
Diferența devine și mai vizibilă atunci când analizăm anii trăiți în stare bună de sănătate după vârsta de 65 de ani: femeile din România au o medie de numai 3,8 ani, față de 9,6 ani la nivelul Uniunii Europene.
Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, discută accesul la prevenție, vulnerabilitatea persoanelor în vârstă și transformările necesare în România pentru ca longevitatea să aducă și o calitate mai bună a vieții.
Citește șiAvertismentul ministrului Sănătății: Cazanele de țuică improvizate sunt un pericol major
În comparație cu două decenii precedentă, România a înregistrat o creștere a duratei de viață, însă această evoluție ridică o întrebare esențială: cât din acei ani se trăiește într-o stare de sănătate bună?
Conform datelor Eurostat menționate în material, speranța de viață la naștere a atins 76,6 ani în România în 2024, în contrast cu media UE de 81,7 ani. Diferența de 5,1 ani este cu aproximativ 0,6 ani mai mică decât cea din 2018. Dacă se aplică o extrapolație liniară pe baza acestor șase ani, reducerea decalajului ar necesita în jur de 51 de ani.
„Este un exercițiu de calcul, nu o prognoză. Vi
Faptul concret: cât de îndepărtată este situația noastră față de o bătrânețe decentă?
Longevitatea nu se reduce doar la prelungirea speranței de viață. Conform declarației sale, în discuția despre îmbătrânirea activă, este necesar să adoptăm o nouă vedere. Ea presupune menținerea sănătății, a autonomiei, a abilitații de a decide și a implicării în comunitate.
O societate longevivă trebuie să le ofere oamenilor șansa de a rămâne activi și independenți cât mai mult timp. Primul Barometru al Îmbătrânirii Active și al Nevoilor de Îngrijire pentru Seniori, realizat de CURS la comanda Centrelor ECHO în parteneriat cu Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, arată dimensiunea provocării.
53% dintre indivizi cu vârstă peste 60 de ani exigen adesea sprijin în activitățile cotidiene sau se bazează pe alții. 37% se consideră adesea singuri, iar 29% trăiesc în singurătate. Mai mult, 13% afirmă că nu dispun de pe cine să se sprijine în caz de nevoie.
„În spatele acestor procente sunt oameni. Sunt seniori care depind de ajutorul altcuiva pentru activități obișnuite, care se simt singuri sau care nu au pe cine să se bazeze. Independența înseamnă să poți merge la medic, să te deplasezi, să participi la viața comunității și să iei decizii privind propria viață. Nu putem construi o societate a longevității ignorând aceste realități”
a precizat Alexandra Dobre.
48% dintre seniori consideră costurile un obstacol major pentru accesarea controalelor medicale preventive, potrivit barometrului. În același timp, 4 din 10 seniori nu se implică deloc în activități sociale, culturale sau recreative.
Printre persoanele care participă rar sau deloc, 76% consideră costul ca principal barieră. Astfel, această problemă se manifestă pe mai multe planuri, incluzând sănătatea, nivelul de venit, accesul la servicii, mobilitatea și relațiile sociale, toate influențându‑se reciproc. O strategie publică eficace pentru seniori trebuie să abordeze toate aceste aspecte simultan.
Prevenție: investiția care transformă modul în care viitoarele generații îmbătrânesc.
Informațiile referitoare la prevenție subliniază o diferență majoră între România și țările dezvoltate. OECD indică faptul că, în anul 2023, România a alocat aproximativ 1% din totalul cheltuielilor de sănătate pentru prevenție, în contrast cu media OECD de 3%.
În aceeași perioadă, doar 6% dintre femeile cu vârste între 20 și 69 de ani au beneficiat de screening cervical prin programul național în 2023, în contrast cu media OECD de 59%.
„Prevenția trebuie să devină o prioritate reală a sistemului de sănătate. În prezent, investim mult mai mult în tratarea bolilor decât în identificarea riscurilor și intervenția timpurie. Oamenii ajung frecvent la medic în momentul în care simptomele devin greu de ignorat, iar unele afecțiuni sunt deja într-un stadiu avansat. O strategie de prevenție începe cu educația pentru sănătate și continuă cu accesul constant la medicul de familie, controale periodice, screening, vaccinare și programe de monitorizare a bolilor cronice. Aceste servicii trebuie să fie accesibile financiar și geografic, inclusiv pentru persoanele din comunitățile rurale sau din zonele vulnerabile”, a subliniat Alexandra Dobre.
Prevenția pornește cu mult înainte de înaintarea la pensionare. Deciziile pe care le luăm la 40 sau 50 de ani influențează sănătatea și nivelul de independență la 65, 70 sau 80 de ani.
Alimentația, activitatea fizică, somnul, sănătatea mintală și controalele medicale periodice influențează modul în care îmbătrânim. Conform acestei perspective, este necesară o strategie holistică, în care medicul de familie, specialiștii, autoritățile locale și serviciile sociale colaboreze.
Tehnologia poate facilita această transformare prin urmarirea stării de sănătate, consultări la distanță și identificarea precoce a riscurilor.
„În același timp, trebuie să păstrăm omul în centrul sistemului: tehnologia este un instrument care sprijină accesul la servicii și autonomia seniorilor”
Alexandra a adăugat.
Constrângerile financiare afectează în mod direct posibilitatea de a accesa măsuri preventive, demonstrând astfel necesitatea integrării serviciilor: sănătate, sprijin comunitar și implicare socială.
Prin inițiative de informare, educație în domeniul sănătății și dezvoltare a abilităților digitale, inclusiv măsuri anti-fraude, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă își propune să satisfacă nevoile reale ale persoanelor în vârstă.
„Trebuie să privim prevenția și ca pe o investiție economică. O persoană care își păstrează sănătatea și autonomia poate rămâne activă, poate contribui la familie și comunitate și poate avea nevoie de mai puține servicii de îngrijire pe termen lung. Beneficiile se văd atât la nivel individual, cât și în funcționarea sistemului public”, a adăugat Alexandra Dobre.
România și Vestul: ce trebuie să recuperăm și cât timp este necesar?
Analiza comparativă cu țările occidentale evidențiază că disparitatea dintre România și Europa de Vest se datorează atât speranței de viață, cât și gradului de bunăstare al anilor de vârstă înaintată.
Conform Eurostat, o femeie româncă care împlinește 65 de ani are o estimare de 3,8 ani de viață sănătoasă, comparativ cu media europeană de 9,6 ani.
În Franța, valoarea indicatorului se ridică la 12 ani, în contrast cu 14,3 ani în Suedia. Mediana pentru bărbații români este de 4,3 ani, în timp ce la nivelul UE se situează la 9,2 ani.
„Aceste diferențe arată cât de important este să trecem de la o abordare centrată exclusiv pe speranța de viață la una care urmărește speranța de viață sănătoasă. Contează câți ani trăim, dar și câți dintre acești ani îi petrecem cu autonomie, mobilitate și o stare bună de sănătate. Țările care au rezultate mai bune au investit în prevenție, în servicii medicale accesibile, în îngrijire comunitară și în infrastructură adaptată persoanelor în vârstă. Au construit sisteme în care seniorii pot rămâne integrați în comunitate și pot primi sprijin înainte ca problemele de sănătate să devină severe”, a subliniat Alexandra Dobre.
România a înregistrat îmbunătățiri. În ultimele două decenii, speranța de viață a crescut considerabil, atingând 76,6 ani în anul 2024.
Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 prevede scopuri legate de prevenție și de întărirea serviciilor medicale primare, iar alocarea de fonduri pentru infrastructură și digitalizare poate spori accesibilitatea la aceste servicii.
Pasul următor constă în convertirea acestor scopuri în servicii palpabile, accesibile tuturor, fără a ține cont de nivelul de venit sau de locul de reședință.
„Calculul celor 51 de ani trebuie să ne mobilizeze, nu să ne descurajeze. Putem accelera progresul prin investiții susținute în prevenție, educație pentru sănătate, servicii integrate și programe dedicate autonomiei persoanelor vârstnice. Nu este suficient să adăugăm ani vieții; trebuie să adăugăm viață anilor. O bătrânețe sănătoasă nu trebuie să fie un privilegiu al celor care își permit. Obiectivul nostru trebuie să fie ca generațiile care vin să ajungă la pensionare cu mai mulți ani de viață sănătoasă și cu servicii care le permit să își păstreze independența. O bătrânețe decentă se construiește cu mult înainte de 65 de ani”, a subliniat Alexandra Dobre.
În a patra ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă.
Printre temele abordate la cea de-a IV-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă se numără prevenția, medicina personalizată, inteligența artificială în domeniul sănătății și îngrijirea persoanelor în vârstă. Evenimentul este programat pentru 24-25 noiembrie 2026 și va avea loc la Palatul Parlamentului din București.
Organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, evenimentul va aduce în sălile I.I.C. Brătianu și Tache Ionescu experți români și internaționali, precum și reprezentanți din autoritățile publice, mediul academic, sectorul medical, mediul privat și societatea civilă.
Programul conține zece sesiuni axate pe sănătate, prevenție, tehnologie, îngrijire, economie a longevității și implicarea socială a persoanelor în vârstă. În cadrul programului, sunt prezentate clipuri video realizate de Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, și de Dubravka Šuica, comisar european pentru Mediterana și Demografie.
Printre personalitățile incluse în program se numără László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, prof. univ. dr. Gabriel Prada, președintele Societății Române de Gerontologie și Geriatrie, Larisa Mezinu-Bălan, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, și prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, care va participa online.
Panelul axat pe orașe pentru toate grupele de vârstă găzduiește pe Rareș Hopincă, primar al Sectorului 2 din București, și pe Robert Negoiță, primar al Sectorului 3.
Agenda enumeră și pe Snezhina Alex Kovacheva, expert în finanțarea sectorului public din România la Banca Europeană de Investiții, precum și pe Wassila Dridi, Country Manager pentru România la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
COMENTARII / 0