România ar putea câștiga 40 de miliarde euro: soluțiile unui nou studiu

România ar înregistra o creștere economică substantială, cu un PIB suplimentar de până la 40 de miliarde de euro, în urma unei expansiuni a sectorului IT care să pună accent pe dezvoltarea de soluții proprii și proprietăți intelectuale.
Această transformare ar putea conduce la crearea a peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și la obținerea de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 88 de miliarde de euro pe termen lung.
Potrivit datelor prezentate într-un studiu recent al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), accelerarea tranziţiei industriei IT către inovare și proprietăți intelectuale ar fi cheia pentru atingerea acestor obiective economice.

Rezultatele prognozate se situează la un nivel similar cu cel al Poloniei, dar chiar și într-un scenariu mai prudent, care se aliniază la tendințele din sectorul IT din Cehia, sectorul IT românesc ar putea contribui cu aproximativ șase miliarde de euro la PIB și ar putea genera peste 45.000 de locuri de muncă indirecte, potrivit sursei citate de Agerpres.

Rezultatele unui studiu recent intitulat „Stimularea tranziţiei spre inovaţie în industria IT&C din România”, elaborat de Implement Consulting Group pentru ANIS, dezvăluie că sectorul IT&C contribuie în prezent cu aproximativ 8% la valoarea adăugată brută a României. Această industrie înregistrează anual o cifră de afaceri de aproximativ 24 de miliarde de euro. În ceea ce priveşte exporturile digitale, acestea constituie aproape jumătate din totalul exporturilor de servicii, adică 45%. Studiul a fost prezentat la ANIS International Summit care a avut loc la Bucureşti.

Citește șiViceguvernator BNR: criza politică se prelungă, normalitatea e vitală

Potrivit evaluării experților, în lipsa unei accelerări a investițiilor în domeniul inovării și al produselor românești, creșterea industriei ar putea suferi o scădere semnificativă, de la o rată anuală de aproximativ 17% în perioada 2021-2023, la doar 2% pe an. Această schimbare ar putea fi determinată de reducerea marjelor, deficitul de competențe și concurența regională, toate acestea având loc într-un context global caracterizat prin adoptarea accelerată a Inteligenței Artificiale (AI).

Deficitul de investiții în domeniul cercetării și dezvoltării este o problemă stringentă. 40 de miliarde de euro ar putea fi adăugați la Produsul Intern Brut al României, potrivit unui studiu recent. Accentul trebuie pus pe această arie pentru impulsionarea creşterii economice.

Rezultatele unui studiu arată că 0,3% din PIB este dedicat investițiilor private în cercetare și dezvoltare (R&D), unul dintre cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană (UE).
În plus, accesul la fonduri pentru crearea de prototipuri și validarea timpurie este sever limitat.
De asemenea, procesul de dezvoltare și protejare a proprietății intelectuale este lent și dificil de extins.
În Europa Centrală și de Est (ECE), colaborarea dintre marile corporații, start-up-uri și instituții academice este sub nivelul mediu altor economii din regiune.
În același timp, IMM-urile continuă să adopte tehnologii digitale într-un ritm mai lent decât media europeană.

Schimbarea de paradigmă în ceea ce priveşte avantajul competitiv al României este preconizată, nemaifiind centrat pe costurile reduse de dezvoltare a software-ului, ci mai degrabă pe abilitatea de a crea produse, de a deţine proprietate intelectuală şi de a dezvolta companii cu potenţial de creştere la nivel global. Conform datelor, momentul oportun pentru această transformare este acum, însă fereastra de oportunitate nu va rămâne deschisă pentru mult timp. Pentru accelerarea acestei schimbări, este nevoie ca România să aibă un cadru funcţional şi predictibil pentru inovare, care să includă mecanisme fiscale, finanţare pentru cercetare şi dezvoltare, reglementări mai eficiente şi o colaborare efectivă între industrie, administraţie şi mediul academic.

„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală şi companii care scalează global. Datele evidenţiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziţie există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil şi funcţional pentru inovare, de la mecanisme fiscale şi finanţare pentru R&D până la reglementări mai agile şi colaborare reală între industrie, administraţie şi mediul academic”

, explică Corina Vasile, directoare executivă a ANIS.

Procesul de evoluție se desfășoară în conformitate cu un plan strategic care prevede două etape distincte de implementare.

O abordare structurată este prezentată în studiu, care include o foaie de parcurs detaliată și structurată pe etape, inspirată din experiența unor economii similare.

Într-o perioadă inițială, focusul s-ar putea deplasa către impulsionarea progresului produselor și a proprietății intelectuale, prin intermediul granturilor de tip „proof-of-concept”, mecanismelor rapide de protecție a proprietății intelectuale, infrastructurii comune pentru Inteligentă Artificială (AI) și Internetul Lucrurilor (IoT), precum și prin instrumente fiscale mai ușor accesibile pentru cercetare și dezvoltare.

O a doua etapă posibilă s-ar putea axa pe consolidarea capacităților și competitivității la nivel internațional, extinderea accesului la capital pentru facilitarea dezvoltării, impulsionarea cererii pentru soluții inovative prin intermediul achizițiilor publice tehnologice și accentuarea rolului României ca centru regional de inovație.

Industria de IT din România este reprezentată de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, organizaţie care are în rândul membrilor săi peste 130 de companii.