În cadrul unui efort de a combate eficient dronele ieftine, Belgia evaluează capacitățile unui nou sistem de rachete ghidate prin laser, proiectate și construite în țară, echipând avioanele de luptă F-16 cu această tehnologie.
Nu există declarații directe în text original care să necesite păstrarea verbatim
În cadrul unui efort de adaptare la noile provocări, Forțele Aeriene Belgiene au demarat o serie de teste menite să incorporeze rachete ghidate prin laser FZ275 LGR în arsenalul avioanelor de luptă F-16AM. Această inițiativă strategică are drept scop principal combaterea eficientă și rentabilă a dronelor de atac, după cum relatează site-ul specializat The Aviationist.
Citește șiNou sistem de propulsie inventat de Germania care rezolvă cele trei mari probleme ale navelor uriașe de croazieră
În urma unor recente conflicte, s-a observat că cheltuirea unor sume uriașe pentru proiectile antiaeriene, a căror valoare ajunge la milioane de euro, cu scopul de a distruge drone aflate în valoare de câteva mii de dolari, este complet lipsită de eficiență financiară din punct de vedere economic.
Un sistem nou, denumit FZ275 Laser-Guided Rocket (LGR), aflat în faza de testare, a fost conceput de Thales Belgium (denumită anterior Forges de Zeebrugge). Acest sistem constituie o alternativă europeană la sistemul american APKWS II.
Proiectilele Hydra de 70 mm, fabricate începând cu anii ’70, suferă o transformare semnificativă prin integrarea unui sistem de căutare laser semi-activ (SAL), devenind astfel arme de precizie.
În urma unor imagini surprinse la baza aeriană Kleine Brogel, un F-16AM aparținând Belgiei a fost observat cu o încărcătură formată din șase lansatoare LAU-131A/A, ceea ce înseamnă că ar putea transporta un total de 42 de rachete.
În 2026, de la debutul anului, au loc teste menite să evalueze eficiența în combaterea sistemelor aeriene fără pilot avansate. DGMR din Belgia a accentuat necesitatea unor soluții pentru contracararea amenințării reprezentate de dronele de atac, care să nu implice utilizarea excesivă a rachetei extrem de valoroase.
Autoritățile belgiene susțin că, odată cu această integrare, F-16 se transformă într-o platformă care poate lovi cu precizie multiple ținte, menținând costurile la un nivel extrem de scăzut.
O rachetă FZ275 LGR a fost concepută pentru a umple un gol tactic existent între armamentul de bord cu rază scurtă de acțiune și rachetele aer-aer cu rază lungă, precum AIM-9 Sidewinder sau AIM-120 Amraam, care sunt considerabil mai scumpe.
Acest proiectil are o distanță de operare care variază între 1,5 km și 7 km. Sub aspect tehnic, masa sa este de aproximativ 12,7 kg, iar configurația sa permite echiparea cu multiple tipuri de capete de luptă, printre care și variante puternic explozive sau pre-fragmentate. În contextul luptei împotriva dronelor, dispozitivul de luptă al rachetei FZ123 generează un nor format din mii de bile de oțel la explozie, fiind capabil să distrugă structura vulnerabilă a unei drone pe o arie extinsă de câteva zeci de metri.
Se dezvoltă un sistem de apărare antiaeriană avansat, capabil să contracareze amenințările reprezentate de drone și rachetele balistice hipersonice, cu scopul de a proteja Europa. Acest sistem are potențialul de a fi integrat cu tehnologii existente, precum sistemele Patriot, deja utilizate de România.
O inovație tehnologică a fost dezvăluită la București de către NATO, aceasta fiind reprezentată de 10 sisteme anti-drone nou dezvoltate.
Funcționalitatea acestora se bazează pe capacitatea de a înșela dronele, făcându-le să creadă că se află într-o altă locație.
O soluție alternativă a fost propusă și de o companie românească.
O înregistrare video prezintă drona care a captat atenția la Davos, eveniment la care Europa a arătat o anumită rezervă în a o examina mai atent, fiind capabilă să exercite o influență considerabilă asupra regiunii Orientului Mijlociu și, în fapt, asupra întregii lumi.
România utilizează în prezent 38 de aeronave F-16, toate fiind de tip AM/BM și au suferit procese de modernizare. În viitor, se estimează că România va avea la dispoziție 49 de astfel de aeronave de luptă, distribuite astfel: 17 achiziționate inițial din Portugalia și 32 procurate ulterior din Norvegia.
Un număr suplimentar de 18 aeronave F-16 a fost cedat României de către statul olandez, urmând a fi integrate în cadrul Centrului European de Pregătire a piloților F-16 situat la baza aeriană Fetești.
În urma detectării frecvente a dronelor rusești care invadează spațiul aerian național, avioanele F-16 ale României sunt adesea ridicate în aer pentru interceptare, mai ales atunci când Rusia lansează atacuri asupra infrastructurii ucrainene situate în apropierea Dunării.
Au apărut critici potrivit cărora aeronavele F-16 românești nu sunt capabile să neutralizeze eficient dronele rusești, din cauza riscului de daune colaterale în timpul interceptării sau datorită costurilor disproportionate, deoarece lansarea unor rachete ghidate aer-aer împotriva unor drone ieftine, care uneori sunt doar de momeală și nu au încărcătură letală, ridică probleme economice.
Se pare că o posibilă rezolvare pentru combaterea eficientă a dronelor low-cost ar putea fi echiparea cu rachete accesibile precum FZ275 LGR. Belgia a desfășurat deja teste în acest sens. Această tehnologie a fost deja probată în luptă pe frontul din Ucraina, unde sistemul FZ275 LGR este folosit de forțele de apărare ucrainene cu ajutorul platformelor L3Harris VAMPIRE sol-aer.
Thales plănuiește să tripleze capacitatea de producție, vizând atingerea unui volum de 10.000 de unități anual până la sfârșitul anului 2026 pentru a satisface cererea globală în creștere.
Ucraina a semnat și un memorandum pentru producția comună de rachete anti-dronă.
COMENTARII / 0