În România, creșterea costurilor cărților nu reușește să acopere scăderea volumelor vândute.
Cele 101 edituri românești de top au înregistrat un volum de vânzări de 186,2 milioane de euro în 2025, conform Forbes România.
Valoarea a crescut cu doar 1,5% față de anul precedent.
Citește șiPutin recunoaște că nu a anticipat anumite atacuri ale Kievului. „Nu ne-am gândit că le-ar veni o astfel de idee”
Începând cu 1 august 2025, sub conducerea guvernului Bolojan, taxa pe valoarea adăugată pentru cărți a urcat din 5% la 11%, fiind inclusă în cadrul unui pachet mai extins de reforme fiscale aprobat în sezonul estival al anului.
Ce a însemnat TVA de 11% la carte?
Editorii raportează că consumul de cărți este mai scăzut, cumpărătorii devin mai selectivi, librăriile se confruntă cu dificultăți financiare majore, iar editurile aplică reduceri la proiectele cu risc comercial ridicat.
Potrivit Forbes, cifra de afaceri a editurilor nu indică o creștere a consumului de carte, ci doar majorarea prețurilor, care echilibrează volumul scăzut al vânzărilor.
Creșterea cheltuielilor legate de hârtie, transport și distribuție a restrâns și ea spațiul de manevră al editurilor.
editurile se deplasează pe o sfoară înălțată, pe poante, fără un sistem de protecție, fiind încărcate cu ușa de măsuri fiscale sufocante.
În același timp, Codul Fiscal prevede scutiri de TVA pentru pariuri, loterii și alte tipuri de jocuri de noroc.
Editurile nu se mai lansează în căutarea de noi titluri, iar cititorii nu mai achiziționează cărți.
guvernele României nu au manifestat niciodată afecțiune față de sectorul cultural, deci se știe, iar majorarea de 11% a TVA-ului aplicat cărților a amplificat presiunea asupra lanțului editorial, care deja se afla în dificultăți.
Reprezentanții din sectorul cărților raportează o intensificare a precauției cititorilor, care devine mai atent la promoții și reduceri.
Editurile adoptă o abordare mai precaută în alegerea titlurilor, concentrându-se pe publicații care prezintă un potențial de succes comercial clar și un nivel de risc scăzut.
În cazul unui editor, o cantitate de tiraj extinsă presupune un pericol crescut în situația în care vânzările se încetinesc.
Pentru un comerciant de cărți, stocul nevândut reprezintă capital blocat.
Pentru cumpărător, o creștere a prețului înseamnă că aceeași sumă de bani va permite achiziționarea unui număr mai mic de cărți.
O abordare de precauție extremă
Forbes notează că stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus.
În sectorul în care fabricația depășește cu mult încasarea totală a fondurilor, această situație poate transforma cash‑flow‑ul într-o problemă la fel de semnificativă ca scăderea vânzărilor.
Acesta constituie un proces natural într-o piață în care capitalul se recuperează mai greu.
Editor care nu poate se baza pe un volum de vânzări considerabil are motiv mai puțin puternic să investească în tiraje extinse sau în autori noi fără un cititor stabil.
În câteva săptămâni, această abordare ar putea asigura stabilitatea financiară a unei case de editură.
În viitorul îndelungat, însă, aceasta ar putea restrânge varietatea ofertei dacă devine regula întregii industrii.
Aici se evidențiază una dintre dificultățile culturale ale crizei economice: o piață ce sancționează tot mai intens riscul comercial ar putea fi mai reticentă în a publica cărți ce necesită timp pentru a atrage cititorii.
Frankfurt 2028 ar putea oferi o șansă, însă nu reprezintă o rezolvare completă
România va ocupa în 2028 locul de Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte din Frankfurt.
Industria editorială ar putea vedea în acest eveniment o oportunitate majoră: expunere internațională a autorilor români, obținerea drepturilor de traducere și crearea unor noi relații comerciale.
Impactul economic al participării va fi influențat de pregătirea sectorului în următorii doi ani.
Un eveniment internațional poate spori expunerea autorilor și editurilor românești, însă nu poate remedia problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, rețeaua de distribuție, cheltuielile mari și lipsa fondurilor.
Ce poziție are Franța în piața de carte?
În contrast cu România, Franța dispune de o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare.
În anul 2025, companiile editoriale franceze au înregistrat un venit de 2,883 miliarde de euro, reprezentând o scădere de 0,6% comparativ cu anul precedent. În total, s-au comercializat 419,6 milioane de exemplare, ceea ce constituie 1,5% mai puțin față de cifra din 2024.
În raport cu 2019, ultimul an pre-pandemic, piața franceză a înregistrat o creștere de 2,8% în valoare, însă a înregistrat o scădere de 3,6% în volum.
În Uniunea Europeană, România se remarcă prin cea mai mare taxă pe valoarea adăugată aplicată cărților. În locul său, Austria urmează, aplicând un 10% TVA.
România nu este singura țară europeană care taxează cartea, însă 11% introdusă în 2025 o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului.
În prezent, Franța 5,5% și Germania 7% taxează cartea, în timp ce Italia și Spania aplică 4%, Polonia 5%, iar Marea Britanie și Irlanda nu percep zero cotă.
Singurul indicator al diferenței nu arată în mod direct volumul de lectură al unei populații sau starea de sănătate a industriei editoriale.
Arată însă că statele europene aplică fiscalitatea într-un mod foarte diferit pentru un produs care, conform legislației UE, este inclus în categoria bunurilor eligibile pentru rate reduse de TVA.
Conform unei analize bazată pe informațiile financiare aferente codului CAEN 5811, România înregistrează un venit de 221 de milioane de euro în 2024 din activitatea de editare a cărților. În cazul în care se includ și alte tipuri de activități de editare, cifra se ridică la 261 de milioane de euro.
Cea mai mare distanță dintre cele două piețe nu se află în bilanțurile editurilor, ci în comportamentul cititorilor.
România nu se ocupă de citit
Conform datelor Eurostat, în anul 2022, 29,5% dintre cetățenii români din grupa de vârstă de cel puțin 16 ani au afirmat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni.
Procentul mediu al Uniunii Europene a atins 52,8%.
Indicatorul Eurostat din Franța a evidențiat un nivel mult mai ridicat: 3,1% dintre români citeau peste 10 cărți pe an, în timp ce 19,8% dintre francezi își depășeau același prag.
Aceste cifre alterează modul în care se percepe piața.
O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.
COMENTARII / 0