România are din nou energie nucleară. Reactorul 1 de la Cernavodă a livrat în sistem primii peste 40 MW după trei luni de pauză

La 16:27, informațiile oferite de Transelectrica arătau că energia nucleară a generat 42 MW, ceea ce constituie 0,74% din totalul de electricitate al României, care...

La 16:27, informațiile oferite de Transelectrica arătau că energia nucleară a generat 42 MW, ceea ce constituie 0,74% din totalul de electricitate al României, care la acea oră se însumea la 5.651 MW.

Rețeaua națională primește pentru prima dată cantitatea de energie nucleară livrată, după ce ambele reactoare din Cernavodă au fost oprite timp de aproape trei luni.

Reactorul 1 nu operează încă la putere maximă. În timpul procedurilor de relansare, energia va fi amplificată progresiv, până când se va ajunge la modul normal de funcționare, prognozat pentru sâmbătă, 7 noiembrie, în aproximativ 19:00.

Citește șiLacurile Colentinei: Sectorul 1 pregătește amenajarea Griviței, Sectorul 2 este încă la studiul de fezabilitate, după peste doi ani / Aproape un miliard de lei estimat pentru trei lacuri din Sectorul 1 / Dezbatere despre poluare și întreținere, la „Vederi din natură”

Unitatea 1 este capabilă să genereze în jur de 700 MW la capacitatea sa nominală. Restabilirea completă ar putea introduce în rețea o cantitate de energie peste 16 ori mai mare decât cea măsurată vineri după-amiază.

Care a fost motivul pentru care reactoarele de la Cernavodă au fost oprite?

Unitatea 1 a fost oprită controlat în data de 28 iulie 2026, când debitul Dunării a scăzut la un nivel care nu mai asigură condițiile necesare de răcire.

În August, la mijlocul lunii, Unitatea 2 a fost deconectată, iar România s-a aflat fără generare de energie nucleară, o condiție rară pentru sistemul energetic național.

Cernavodă – usina folosește apa Dunării pentru răcirea echipamentelor, iar episoadele de secetă severă pot perturba funcționarea reactoarelor.

În continuare, situația a rămas neschimbată, de asemenea, în această toamnă. În data de 4 noiembrie, fluxul de apă al Dunării la punctul de intrare în țară, în zona Baziaș, se număra la circa 1.700 metri cubi pe secundă, se aflau la o valoare mult sub media multianuală pentru luna noiembrie, de 4.700 metri cubi pe secundă.

Nuclearelectrica a comunicat miercuri că s-au îndeplinit criteriile esențiale pentru reluarea în condiții de siguranță a Unității 1, iar operațiunile de reconectare au fost inițiate în aceeași zi.

„Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”, a declarat Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica.

Reactorul 2 continuă să fie oprit. În ce interval ar putea să revină la funcționare?

Unitatea 1 a reînceput producția de electricitate, însă cel de-al doilea reactor al centralei din Cernavodă rămâne în stare de oprire, fără a avea o dată stabilită pentru reluarea funcționării.

Nuclearelectrica a precizat că funcționarea reactorului 1 necesită cantități mari de apă pentru răcire, fapt ce scade nivelul apei din bazinul de aspirare al centralei.

Astfel, reluarea Unității 2 este condiționată de o creștere constantă a nivelului Dunării, pentru ca ambele reactoare să opereze simultan sub condiții de siguranță.

„Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN”, a transmis compania.

De ce este crucială reînceperea producției de energie nucleare?

Sub condiții obișnuite, cele două unități nucleare situate la Cernavodă, fiecare având o capacitate de 700 MW, contribuie la aproximativ 20% din totalul energiei electrice produse în România.

Energia nucleară constituie una dintre principalele surse de generare continuă a electricității, fiind independentă de condițiile atmosferice la fel ca energia solară sau eoliană, însă necesitatea apei de răcire nu poate fi ignorată.

Mai multe luni fără această capacitate a determinat ca necesarul de electricitate să fie satisfăcut prin alte surse de producție sau prin importuri, în funcție de nivelul consumului și de disponibilitatea energiei.

La 16:27, odată ce puterea nucleară a revenit la 42 MW, principalul producător de energie al României era hidroenergia, care însumea 1.741 MW, urmată de combustibilii fosili cu 1.549 MW și de eolienă cu 840 MW.

Reactivarea Unității 1 ar avea ca rezultat diminuarea tensiunii asupra celorlalte surse de producție și ar adăuga o capacitate semnificativă suplimentară sistemului energetic, în contextul sezonului rece.

COMENTARII / 0